România, locul trei în UE după ponderea angajaţilor cu venituri scăzute în totalul salariaţilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Letonia, 27,8% din angajaţi sunt persoane cu venituri scăzute, iar în Lituania 27,2%. În continuare, România (25,6%) este urmată de Polonia (24,2%) şi Estonia (23,8%).

Cele mai scăzute rate sunt înregistrate în Suedia, unde doar 2,5% din angajaţi câştigă puţin, Finlanda (5,9%), Franţa (6,1%), Belgia (6,4%) şi Danemarca (7,7%), se arată într-un raport al Eurostat, care utilizează date pentru anul 2010.

Angajaţii cu venituri mici sunt consideraţi cei care câştigă două treimi sau mai puţin din media brută naţională pe oră. Pragurile care determină categoria salariaţilor cu venit scăzut sunt diferite de la ţară la ţară. România are un prag de 1,3 euro pe oră pentru determinarea categoriei de venituri reduse, mai mare doar decât în Bulgaria, unde se situează la 1 euro. Cea mai ridicată limită superioară a categoriei de venituri scăzute este înregistrată în Danemarca, de 16,6 euro pe oră, urmată de Irlanda 12,2 euro pe oră.

La nivelul UE există diferenţe majore între procentajul angajaţilor bărbaţi cu venituri reduse şi cel al femeilor, notează Eurostat. Astfel, 21,2% din femeile angajate în UE s-au încadrat în categoria câştigurilor reduse, comparativ cu 13% în cazul brăbaţilor. Doar în Bulgaria procentajul femeilor în această situaţie se situează sub cel al bărbaţilor.

În România, cele două rate sunt aproximativ egale, de 25,8% în rândul femeilor angajate şi de 25,5% în cazul bărbaţilor.

Nivelul educaţiei are, de asemenea, un rol important în privinţa veniturilor. Aproape 30% dintre angajaţii cu un nivel scăzut al studiilor se încadrează în această categorie, faţă de 19,3% pentru cei cu studii medii şi 5,8% în cazul celor cu studii superioare.

Peste jumătate din angajaţii cu studii primare au venituri reduse în Germania (54,6%) şi Slovacia (51,5%), ţări urmate de România (49,4%). De asemenea, 32% din angajaţii cu studii medii din România înregistrează venituri scăzute, faţă de numai 5% între cei cu studii superioare.

Tipul contractului de muncă are de asemenea un rol în privinţa veniturilor angajaţilor în UE. Astfel, 31% din angajaţii cu contract pe perioadă determinată au venituri reduse, aproape dublu faţă de 16% în cazul celor cu contract pe perioadă nedeterminată. Situaţia este asemănătoare în statele membre, singurele excepţii fiind Estonia şi Cipru.

În România, 35,4% din angajaţii pe perioadă determinată au venituri reduse, faţă de 25,4% în cazul celor pe perioadă nedeterminată.