România merge la Bruxelles cu o ţintă de energie regenerabilă de 27,9% în 2030. Ce va spune Comisia, care are ţintă de 32% la nivelul întregii UE

30 11. 2018
green_energy_picture_99260500

„Având în vedere că ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie de 24% pentru anul 2020 a fost depășită (25% în 2016, conform Eurostat) precum și evoluția acesteia (estimată la 26,2% în anul 2020), proiecțiile realizate pe baza ipotezelor utilizate la realizarea acestui Plan indică atingerea unei ponderi globale de 27,9% SRE la nivelul anului 2030”, se arată în documentul care va fi trimis Bruxelles-ului.

„În conformitate cu propunerea de Regulament a Parlamentului European și al Consiliului din 28 iunie 2018 privind guvernanța Uniunii Energetice, analizele efectuate cu ocazia elaborării Planului arată încadrarea, respectiv depășirea țintelor intermediare pentru anii 2023, 2025 și 2027”, se arată în document.

Graficele care însoţesc Planul arată că, procentual, ponderea regenerabilelor va creşte constant până în anul 2025 (28,1% pentru România în acel an, 25,7% ţintă intermediară pentru toate statele europene), urmând ca ea să scadă uşor până la cele 27,9% din consumul total naţional de energie în 2030.

Citeşte şi:

Spania vrea să interzică maşinile pe benzină şi motorină, începând din 2040. Exploatarea hidrocarburilor va fi interzisă şi ea

Ţintele pe fiecare sector

Ponderea totală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie înglobează contribuția energiei regenerabile a fiecărui sector la consumul final de energie. Iar sectoarele sunt: electricitatea, încălzirea şi răcirea, transporturile.

În ceea ce priveşte ponderea consumumul de electricitate din surse regenerabile raportat la totalul consumul de electricitate, ţinta asumată de România în 2030 este de 39,6%, plecând de la 41,8% în 2020, cu ţintă intermediară 43,6% în 2025.

În ceea ce priveşte încălzirea şi răcirea, ţinta asumată de România este de 31,3% regenerabil în consumul pe acest sector, în 2030, pornind de la 26,5% în 2020 cu ţintă intermediară de 29% în 2025. „Conform ipotezelor de calcul utilizate, consumul final brut de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul de Î&R este preconizat a crește cu 33% în perioada 2021 – 2030, având în vedere disponibilitatea surselor de biomasă (în principal lemne de foc și deșeuri agricole), cu respectarea criteriilor de durabilitate. O altă alternativă valabilă la nivelul anului 2030 ar putea fi introducerea pompelor de căldură în satisfacerea nevoilor de încălzire (în contextul scăderii costurilor pompelor de căldură de cel puțin 25% la nivelul anului 2030 comparativ cu valorile din prezent, fără a lua în calcul măsurile de sprijin la nivel național și european, care ar putea conduce la o scădere și mai accentuată a acestor costuri)”, scrie în Plan.

Transporturile: Ţinta de energie regenerabilă în totalul energiei consummate în transporturi creşte de la 10% în 2020 la 12,5% în 2025 pentru a ajunge la 17,6% în 2030.
„În cazul energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, a fost setată o țintă la nivel european de 14% din consumul final de energie în transporturi la nivelul anului 2030, pentru fiecare stat membru. Proiecțiile planului indică o electrificare accelerată în sectorul transporturilor, pe baza setului de priorități identificat, precum și pe ipoteza convergenței costurilor vehiculelor ușoare electrice cu cele ale automobilelor cu combustie internă, la nivelul anului 2024, conform unor studii independente”, se arată în Plan.

Citeşte şi:

Cum vor arăta reţelele electrice ale viitorului: Enel creşte de 57 de ori capacitatea instalată anual în baterii, în doar trei ani

Autorii estimează, în acest Plan, că ţintele vor fi atinse prin instalarea de capacităţi suplimentare eoliene şi fotovoltaice. „Proiecțiile la nivelul anului 2030 prevăd o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 4.300 MW și a celor fotovoltaice de până la aprox. 3.100 MW”, se arată în Plan. Deci în total 7.400 MW, faţă de cei circa 5.100 instalaţi la finalul anului trecut

Ce urmează şi ce va spune Comisia Europeană

România va transmite acest plan Comisiei Europene, la fel ca fiecare ţară membră UE. Potrivit actualei politici energetice a Uniunii, ţările membre nu mai au fixate ţinte naţionale pentru energia regenerabilă, în deceniul următor, fiind bătută în cuie doar o ţintă la nivelul întregii Uniuni Europene, care să fie atinsă prin contribuţia combinată a tuturor statelor membre.

Această ţintă este stabilită la 32% pentru anul 2030, potrivit deciziei finale a Comisiei. După cum se vede, ţinta asumată de România prin acest plan este inferioară celei stabilite la nivel continental: 27,9%.

România, ca şi celelalte ţări, va trimite acest plan, după care Comisia va face recomandări pe marginea lui, atât ţării noastre, cât şi celorlalte. Ulterior, planul va fi revizuit de fiecare ţară, urmând ca varianta finală, cu tot cu recomandările Comisiei, să fie depusă până la finalul anului 2019. Însă, ca o noutate în politica energetică a Bruxelles-ului, Comisia se poate implica în strategia fiecărei ţări în parte, şi poate cere creşterea angajamentelor faţă de cele asumate prin Planul Naţional, astfel ca ţinta UE de 32% să fie atinsă.

Asta înseamnă că, în cazul României, ca şi a altor state, este posibil ca Bruxelles-ul să solicite o creştere a ţintei de regenerabile faţă de ce ne-am asumat noi. Iar o creştere a ponderii regenerabilelor înseamnă, evident, o scădere a celor ocupate de combustibilii fosili, în special a cărbunelui.