România, noul El Dorado al agricultorilor din Vest

Maxime Laurent a absolvit Colegiul agricol din Châteaudun, Franţa, în 2009. Apoi a încărcat câteva camioane cu utilaje şi a pornit spre Măceşu de Sus, sat din sud-vestul României, la circa 10 km de Dunăre. Întrebat de ce a plecat, el spune: „Părinţii mei au avut o fermă de 300 de hectare în Beauce. Voiau să se extindă, dar le-a luat-o înainte [firma publică] Safer [Agenţia de Dezvoltare Rurală]. În Franţa, nu poţi cumpăra nici ferma vecinului. Nu ai de ales, trebuie să te duci în alt loc. Nu îţi poţi irosi toată viaţa aşteptând”, scrie Rador.ro.

Cazul lui nu e deloc neobişnuit: România, cu circa 15 milioane de hectare de teren agricol, atrage oameni din toată Europa. Mii de fermieri britanici, danezi, francezi, germani, italieni şi spanioli s-au mutat acolo după aderarea ţării la UE, în 2007.

Părinţii lui Laurent au decis să investească în terenuri în Măceşu, pentru a profita de apropierea Dunării. Fiul lor, care a vrut să devină fermier, e încântat. „La 19 ani, am ajusn stăpân peste 1.400 de hectare”, explică el. „În Franţa mi-ar fi trebuit câteva generaţii ca să realizez ceea ce am realizat aici în trei ani. Acolo te lupţi cu statul şi cheltuielile iniţiale sunt colosale. Aici poţi face multe cu resurse limitate”. La Măceşu cultivă grâu, orz, floarea soarelui şi rapiţă. Cei cinci angajaţi conduc patru tractoare, două combine şi două silozuri importate din Franţa, ambele cu o capacitate de stocare de 2.000 de tone. Dart Laurent este ambiţios şi vrea să profite de subvenţiile europene. Plănuieşte să mărească stocurile cu 7.000 de tone şi să irige încă 500 de hectare.

În România sunt mulţi fermieri occidentali care reconstruiesc ferme. Graţie tehnologiilor şi investiţiilor, sectorul agricol a înregistrat anul trecut o creştere de 11%, şi acesta este abia începutul.

Terenurile agricole se vând în România cu circa 2.000 de euro pe hectar, preţ greu de concurat în UE. Subvenţiile de la Bruxelles totalizează 180de euro pe hectar, jumătate din suma la care se aşteaptă fermele în Europe de Vest. Dar în 2014 noua Politică Agricolă Comună ar urma să pună pe picior de egalitate toate statele membre.

„În Europa de Vest nu e loc pentru tineri”, spune Christian Hani, 29 de ani. „Aici poţi începe de la zero. E foarte important pentru tineri să facă ceva nou”.