Lazea, BNR: România nu poate intra în Zona Euro şi rămâne competitivă având 3 mil. agricultori de subzistenţă

‘Trebuie să facem reforme şi convergenţă reală indiferent de adoptarea sau de neadoptarea euro. Reformele respective înseamnă costuri pe termen scurt, uneori şi costuri economice, uneori şi costuri politice, dar pe pe termen lung înseamnă câştig pentru toată lumea.După părerea mea, România nu poate intra în Zona Euro şi să rămână competitivă având 3 milioane de agricultori de subzistenţă. Lucrul acesta nu se poate face fără o consolidare a exploataţiilor agricole, o consolidare a acelor terenuri mici în ferme mari şi productive’, a spus Valentin Lazea în cadrul unei conferinţe organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Economistul şef al BNR a declarat că în acest caz nu este numai motivaţia legată de euro, ci mai este şi o motivaţie general valabilă.

‘Motivaţia legată de euro ar fi aceea legată de reducerea volatilităţii inflaţiei, să nu stăm, din cauza fărâmiţării terenurilor, la mâna vremii sau a climei şi într-un an să avem preţuri excepţional de mici la agricultură, iar în alt an să avem preţuri mari care din cauza ponderii mari a hranei în coşul de consum să se traducă în inflaţie foarte mare’, a explicat Lazea.

Reprezentantul băncii centrale a subliniat că importantă este motivaţia general economică respectiv aceea că PIB-ul potenţial în România nu poate creşte fără eliberarea acestei resurse imense şi neutilizate astăzi care este forţa de muncă din agricultura de subzistenţă.

Potrivit lui Lazea, Comisia Europeană a calculat pentru România un PIB potenţial de 2% care reflectă performanţa de până acum a României, nu ce ne dorim.

‘Pentru a convinge Comisia Europeană şi nu doar pentru a o convinge, ci pentru a putea avea un PIB cu o creştere potenţială cuprinsă între 3% şi 4%, România are câteva rezerve total neutilizate despre care nimeni nu vrea să vorbească. O rezervă este această forţă de muncă din agricultură, este drept, slab calificată, dar ca să faci nişte servicii, care nu îţi solicită mari studii, cum ar fi repararea auto sau reparări de televizoare, să vinzi ziare, sau alte servicii de genul acesta, nu cred că îţi trebuie o calificare formidabilă ca să îi treci pe oamenii aceia din agricultura de subzistenţă, în sfera serviciilor sau în sfera micii industrii’, a declarat Lazea.

Acesta susţine că o a doua resursă o constituie banii europeni. A treia resursă o constituie populaţia în vârstă, de la 65 până la 74 de ani.

‘România are printre cele mai mici rate de utilizare în câmpul muncii a oamenilor care au vârsta de peste 65 de ani, peste vârsta de pensionare, dar care vor şi pot să lucreze. Ideea este nu să creşti vârsta de pensionare, ci pe aceia care au îndeplinit vârsta, dar sunt dispuşi şi capabili să lucreze, să îi laşi’, a mai spus Lazea.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a organizat, miercuri, Conferinţa Anuală 2013 a AAFBR, care are ca temă ‘România şi zona Euro: Convergenţa reală versus convergenţa nominală’.
Evenimentul a reunit profesionişti de prim rang din domeniul economico-financiar, care au analizat problematica pregătirii României pentru aderarea la zona euro, acţiunile ce trebuie întreprinse, atât în plan guvernamental, cât şi din perspectiva economiei reale, pentru ca adoptarea monedei unice europene să fie posibilă, iar efectele asupra economiei să se situeze în teritoriul pozitiv.