România pariază pe AI. Suntem pe locul 5 în lume la angajări și locul 6 în Europa la investiții publice

Cu o creștere de 27,31% a ponderii angajărilor AI față de cele generale, România se clasează imediat după India (pe locul întâi cu 33,4%), Brazilia (30,8%), Arabia Saudită (28,7%) și Slovenia (28,2%). Clasamentul reflectă ritmul în care companiile din aceste țări recrutează talente specializate în AI comparativ cu alte roluri profesionale.

Raportul subliniază că datele se bazează pe profilurile celor peste 1 miliard de membri LinkedIn, iar acoperirea platformei variază în funcție de contextul social și profesional din fiecare țară.

România atrage talente AI din migrație într-un ritm modest

Datele despre migrația talentelor în AI arată că România se află mult sub media globală. Datele LinkedIn oferă informații cu privire la talentul AI câștigat sau pierdut din cauza tendințelor de migrație. Fluxurile nete sunt definite ca totalul sosirilor minus plecările în perioada de timp dată. O cifră pozitivă a migrației nete a talentelor AI indică faptul că mai multe talente vin în zona geografică decât pleacă. O cifră negativă indică faptul că pleacă mai multe talente decât vin în zona geografică.

Țara noastră are o rată netă de atragere a specialiștilor AI de doar 0,06% per 10.000 de membri LinkedIn, comparativ cu vârfuri precum Luxemburg (8,9), Cipru (4,7) și Emiratele Arabe Unite (4,1). Acest lucru indică faptul că, deși companiile locale caută activ specialiști AI, România rămâne o piață care pierde mai mult talent decât atrage, un semnal de alarmă privind retenția și atractivitatea ecosistemului tehnologic românesc.

Cercetătorii de la Stanford spun că datele LinkedIn privind talentele din domeniul AI pot fi, de asemenea, defalcate pe gen. În fiecare țară din eșantion, bărbații sunt proporțional mai numeroși decât
femeile în rolurile din domeniul AI. Noua Zeelandă și România au cea mai echilibrată distribuție de gen (59% barbați și 41% femei), în timp ce Brazilia (77,11% barbați și 22,89% femei) și Chile au cea mai puțin echilibrată.

De ce este importantă integrarea AI

Cercetările arată că sporurile de productivitate sunt strâns corelate cu integrarea cuprinzătoare a AI și cu implementarea sistematică. Un sondaj realizat de cercetători români pe un eșantion de 233 de angajați a arătat că organizațiile cu un grad ridicat de integrare a AI prezintă o probabilitate de 72% de îmbunătățire semnificativă a productivității, comparativ cu doar 3,4% pentru cele cu o integrare minimă.

Analiza lor, publicată de MDPI, a documentat un spectru clar de îmbunătățiri ale productivității în cadrul întregului eșantion de studiu, 46,8% dintre respondenți raportând câștiguri de 0-20%, 26,2% observând câștiguri de 20-40% și 18,4% obținând îmbunătățiri de 40-60%. O proporție mai mică a înregistrat câștiguri chiar mai mari, 7,7% raportând creșteri de 60-80% și 0,9% înregistrând îmbunătățiri de 80-100%.

Introducerea instrumentelor AI a dus la schimbări semnificative atât în alocarea sarcinilor, cât și în structura echipelor. De exemplu, un studiu Microsoft privind locul de muncă a constatat că automatizarea AI a permis o reducere cu 45% a solicitării mentale percepute (măsurată ca 30/100 vs. 55/100 pe scara lor de sarcină cognitivă), a eliminat 84,6% din diferența de acuratețe pentru vorbitorii de limbă engleză care nu sunt nativi și a dus la includerea cu 49% mai multor informații cheie în rapoartele profesionale.

Aceste îmbunătățiri au fost deosebit de pronunțate în rândul „utilizatorilor avansați” (utilizatori care sunt foarte familiarizați cu AI, așa cum este definită utilizarea acesteia de cel puțin câteva ori pe săptămână), 29% dintre utilizatorii AI din această categorie economisind mai mult de 30 de minute pe zi. Cercetările de la Harvard Business School au demonstrat că adoptarea AI a dus la reducerea cheltuielilor generale de colaborare, proiectele necesitând în medie cu 79,3% mai puțini colaboratori (membri ai echipei).

Cheltuieli publice pentru contracte legate de AI

În perioada 2013-2023, Statele Unite au fost principala națiune, cu aproximativ 5,2 miliarde de dolari distribuiți în 2.678 de contracte unice legate de AI. În Europa, Regatul Unit, Germania și Franța se remarcă prin cele mai mari valori totale ale contractelor atribuite, reprezentând 56% din investițiile publice europene în AI.

La capitolul investiții publice în AI în 2023, SUA au condus cu 831 milioane de dolari, urmate de Regatul Unit cu 262,6 milioane de dolari. În timp ce Germania, Spania și Regatul Unit au rămas printre principalii investitori din Europa, țări care în trecut ocupau poziții inferioare în clasament, precum România, Grecia, Ungaria și Polonia, au intrat în top 10. Această schimbare sugerează o distribuție mai echilibrată a finanțării legate de AI în Europa.

România a avut în acea decadă 46,37 milioane de euro cheltuiți pe contracte publice legate de inteligența artificială (locul 11, după Grecia). În funcție de numărul de contracte publice legate de AI, România se află pe locul al 10-lea, cu 48 de contracte, după Bulgaria care a avut 49 de contracte între 2013 și 2023.

Chiar dacă bugetele rămân modeste comparativ cu marile economii, în 2023 România a urcat pe locul 6 în Europa în ceea ce privește investițiile publice în AI în anul 2023, cu o sumă totală de 31,13 milioane de dolari.

România produce specialiști, dar riscă să-i piardă

Potrivit raportului Stanford, țara noastră are un bazin relativ solid de specialiști în domeniul tehnologiei informației. În 2022, România a produs 6.256 de absolvenți de licență în TIC (locul 13 global) și 2.200 de absolvenți de masterat în același domeniu (locul 15). Cu toate acestea, fără investiții continue în retenție și inovare, există riscul ca acest capital uman să migreze către economii mai dezvoltate.