România, pe ultimul loc în regiune, cu cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare, în perioada 1995-2022 – analiză Alpha Bank

„De ani buni se vorbeşte despre ponderea redusă a veniturilor bugetului general consolidat în PIB în România în comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Baza de date a Comisiei Europene cu veniturile din taxe şi impozite ale statelor membre ce acoperă perioada 1995-2022 permite evaluarea situaţiei din România comparativ cu ţările din regiune. În perioada 1995-2022, ponderea medie în PIB a veniturilor bugetului general consolidat a fost de 32,6% şi a veniturilor din taxe de 27,3%, diferenţa de 5,3 procente reprezentând veniturile nefiscale. Cu aceste valori România este pe ultimul loc în regiune. Ponderea medie a veniturilor bugetului general consolidat în PIB a variat între 44,3% în Ungaria şi 36,6% în Bulgaria, mai mult cu 11,7 pp, respectiv 4 puncte procentuale faţă de România. Ponderea medie a veniturilor din taxe în PIB a variat între 37,7% în Ungaria şi 29,1% în Bulgaria, cu 10,4 pp şi, respectiv, 1,8 pp mai mult decât în România”, potrivit Buletinului lunar al Alpha Bank România Macroeconomia „En detail”.

În analiză se menţionează că pentru a surprinde tendinţele perioadei 1995-2022, ponderile veniturilor bugetare şi fiscale în PIB au fost calculate ca medii în cinci perioade de câte cinci ani (1995-2019) şi o perioadă de 3 ani (2020-2022). Conform sursei citate, veniturile bugetare în PIB arată stabilitate, în timp ce veniturile fiscale arată declin, de unde se deduce că stabilitatea veniturilor bugetare în jur de 32-33% din PIB s-a realizat pe seama creşterii veniturilor nefiscale, scrie Agerpres.

„Care categorii de venituri fiscale au scăzut? Veniturile fiscale după funcţia economică a bazei de taxare se clasifică în trei mari categorii: veniturile din taxele pe consum, veniturile din taxele pe muncă şi veniturile din taxele pe capital. Evoluţia structurii veniturilor fiscale arată scăderea ponderii veniturilor din taxele pe capital, creşterea ponderii veniturilor din taxele pe consum până în 2014, urmată de scădere, şi scăderea ponderii veniturilor din taxele pe muncă până în 2014 urmată de creştere. În perioada 2020-2022, România avea cea mai redusă pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai redusă pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%), după Polonia (36%), şi cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în total venituri fiscale”, se arată în analiză.

Ponderea medie a veniturilor din taxele pe consum în PIB a fost de 10,9%, comparabilă cu ponderea din Cehia (10,6%), dar sub ponderea din Bulgaria (13,5%), Ungaria (13,4%) şi Polonia (12,2%).

Potrivit documentului citat, tendinţa a fost de scădere după 2014, ponderea ajungând la 10% în perioada 2020-2022, cea mai mică din regiune. Reducerea pare să fie generată de veniturile din taxa pe valoarea adăugată, componenta cea mai mare a taxelor pe consum, care au scăzut de la 8% din PIB în perioada 2005-2014 la 6% din PIB în perioada 2020-2022. În celelalte ţări, după 2014 veniturile din taxa pe valoarea adăugată raportate la PIB fie s-au menţinut (în Polonia, Bulgaria) fie au crescut (în Ungaria şi Cehia), transmiţând o dinamică similară veniturilor din taxa pe consum.

„În 1995-2022 ponderea medie a veniturilor din taxele pe muncă în PIB a fost de 11,5%, a doua cea mai mică valoare după Bulgaria (10,9%). Tendinţa a fost de uşoară creştere după 2014, de la 11% în perioada 2005-2014 la 12% în perioada 2020-2022, datorată creşterii veniturilor din cotizaţiile sociale efective obligatorii în sarcina salariaţilor. În România, aproape în totalitate taxele pe muncă sunt în sarcina angajaţilor (11% din PIB din 12% din PIB taxe pe muncă în 2020-2022). În Cehia, Ungaria, Polonia o treime din taxele pe muncă sunt în sarcina angajatorilor şi două treimi în sarcina angajaţilor. În Bulgaria împărţirea taxelor pe muncă între angajatori şi angajaţi este de 45%-55%”, se precizează în analiză.

Conform sursei citate, ponderea veniturilor din taxele pe capital în PIB a fost de 5% în perioada 1995-2022, a doua cea mai mică după Bulgaria (4,7%). Tendinţa a fost de scădere pe seama taxelor pe venitul companiilor până în 2014 şi apoi pe seama celorlalte trei componente – taxele pe veniturile gospodăriilor şi a lucrătorilor independenţi şi taxele pe stocul de capital. Taxele pe veniturile companiilor au reprezentat jumătate din veniturile din taxele pe capital în 2020-2022 la fel ca în Bulgaria, Cehia şi Ungaria. Cealaltă jumătate a provenit aproximativ în mod egal de la taxele pe veniturile gospodăriilor şi lucrătorilor independenţi pe de o parte şi taxele pe stocul de capital pe de altă parte. În Polonia situaţia este diferită: taxele pe veniturile companiilor reprezintă o treime, 44% reprezintă taxele pe veniturile lucrătorilor independenţi şi 22% taxele pe stocul de capital.

„În România ponderea veniturilor fiscale în PIB este redusă comparativ cu regiunea şi în scădere contrar tendinţei din regiune. Reducerea ponderii veniturilor din taxele pe capital şi taxele pe consum nu a putut fi compensată de creşterea ponderii veniturilor din taxele pe muncă plătite aproape în totalitate de angajaţi contrar situaţiei din regiune unde povara fiscală este mai echilibrat distribuită între angajaţi şi angajatori. În aceste condiţii, pentru consolidarea fiscală din 2025-2031 se impune orientarea cheltuielilor bugetare pe direcţiile care lărgesc potenţialul de dezvoltare a ţării şi creează condiţiile pentru creşterea veniturilor fiscale cel puţin în ritmul economiei”, explică analiza menţionată.