România poate fi amendată cu un miliard de euro dacă refuză să primească refugiaţii trimişi de UE

„Amenda” pentru refuzarea refugiaţilor este una dintre cele mai controversate prevederi ale noului regulament pentru solicitanţii de azil. Comisia Europeană încearcă să pună pe picioare sistemul procesare a azilanţilor, prăbuşit sub povara valului de refugiaţi din zone de război şi imigranţi economici, sosiţi în număr de peste un milion în ultimii doi ani, marea majoritate pe ţărmurile Greciei şi Italiei. De la Londra la Berlin, Bruxelles sau Paris, criza refugiaţilor le dă dureri de cap liderilor europeni şi pune în pericol chiar sistemul Schengen.

În ultimele săptămâni, numărul de imigranţi ajunşi în Grecia a scăzut datorită închiderii frontierelor în Balcani şi acordului UE – Turcia care prevede întoarcerea din drum a refugiaţilor ajunşi pe insulele greceşti. În orice caz, problema refugiaţilor rămâne una dintre cele mai polarizante chestiuni pe agenda politică a UE. Comisia Europeană încearcă să reducă povara suportată de statele de frontieră – în acest caz Grecia şi Italia – în principal prin instituirea unui sistem automat de distribuire a populaţiilor migratoare către toate statele UE atunci când este observată o creştere puternică a influxului de refugiaţi.

O clauză din noul regulament le permite statelor membre să refuze contra cost, plătind o taxă de 250.000 de euro per refugiat refuzat, au declarat pentru Financial Times surse apropiate discuţiilor. Astfel, nu ar fi vorba despre o amendă, ci despre o clauză de opt-out, al cărui cost a fost însă stabilit „deliberat” la un nivel ridicat. Sursele precizează însă că suma ar putea fi ajustată în negocierile din următoarea perioadă.

„Cuantumul contribuţiei ar putea fi modificat, însă ideea este să arate ca o sancţiune”, a afirmat pentru FT un oficial care a consultat textul proiectului. O altă sursă diplomatică a spus că, în orice caz, „preţul” respingerii unui refugiati va fi de ordinul sutelor de mii de euro.

Clauza de opt-out contra-cost pare să fi fost introdusă „cu dedicaţie” pentru statele est-europene care au cerut UE alternative la cotele obligatorii de azil şi vor fi astfel descurajate de preţul ridicat al refuzului. În cazul Poloniei, refuzul celor 6.200 de refugiaţi realocaţi de UE din Grecia şi Italia s-ar ridica la 1,5 miliarde de euro.

România trebuie să primească în total 4.180 de refugiaţi găzduiţi în prezent în Grecia şi Italia şi a preluat deja, în luna martie, 15 persoane, provenite din Siria şi Yemen. UE a convenit până acum relocarea a doar 160.000 de refugiaţi.

Noul sistem va introduce un regim automat de cote atunci când sunt remarcate creşteri puternice ale afluxului de imigranţi. CE va stabili numărul de azilanţi care poate fi primit anual de fiecare stat UE, în funcţie de populaţie şi venitul naţional. Atunci când această cotă va fi depăşită cu peste 50% în decursul unui an, va fi declanşat sistemul automat de redistribuţie către celelalte state UE.