România, printre ţările UE cu un procent scăzut de tineri care în acelaşi timp urmează un program de educaţie şi muncesc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cel mai scăzut procent de elevi şi studenţi care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă se înregistra în Croaţia, Ungaria, Italia, Slovacia şi România.

Aproximativ nouă din zece tineri cu vârsta între 15 şi 19 de ani din UE urmau un program de educaţie (89,5%). Cu cât este mai vârstnic grupul de vârstă, cu atât este mai mică proporţia tinerilor care urmau anul trecut un program de educaţie: 49,5% în cazul tinerilor cu vârsta între 20 şi 24 de ani, 14,4% la cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani şi 4,8% persoanelor cu vârsta între 30 şi 34 de ani.

Ritmul tranziţiei de la şcoală la piaţa muncii variază în rândul statelor membre UE, datorită influenţei sistemelor naţionale de educaţie şi de formare profesională, precum şi a altor factori, cum ar fi caracteristicile naţionale ale pieţei muncii şi factorii culturali. În unele ţări, tinerii încep să muncească mai devreme decât în altele, existând de exemplu locurile de muncă pentru studenţi sau a stagiile remunerate.

Comparativ cu 2019, numărul persoanelor cu vârsta între 15 şi 24 care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadrate în muncă a scăzut cu 3% (de la 6,1 milioane în 2019 la 5,9 milioane în 2020). De asemenea, numărul persoanelor cu vârsta între 15 şi 24 care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp nu lucrau a urcat cu 16% (de la 0,7 milioane în 2019 la 0,8 milioane în 2020).

În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent de elevi şi studenţi cu vârsta între 15 şi 24 de ani care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă se înregistra anul trecut în Olanda (57,8%), Danemarca (45,8%), Germania (38,7%) şi Austria (35,2%). La polul opus se situau Croaţia şi Ungaria (ambele cu 3,3%), Italia (3,0%), Slovacia şi România (ambele cu 2,5%).

În 2020, cel mai ridicat procent de elevi şi studenţi cu vârsta între 15 şi 24 de ani care nu lucrau (ceea ce înseamnă că îşi căutau un loc de muncă şi erau pregătiţi să înceapă să muncească în timp ce studiau) era în Suedia (12,1%), Finlanda (9,5%), Danemarca şi Olanda (ambele cu 6,3%). În contrast, cel mai scăzut procent (sub 1%) de elevi şi studenţi cu vârsta între 15 şi 24 de ani care nu lucrau se înregistra în Slovenia, Italia, România, Cehia şi Croaţia.