România rămâne în procedura de deficit excesiv

Adaugă-ne ca sursă preferată

Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, anunţase recent Comisia Europeană (CE).

Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că „România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă”.

Scopul procedurilor de deficit excesiv este ca statele membre UE să-şi ţină sub control bugetele. În teorie, procedurile pot duce la amenzi, dar nu s-a întâmplat niciodată. În urma deschiderii procedurilor, până la finalul anului, statelor membre UE li se va cere să aprobe recomandările CE privind modul de rezolvare a problemei deficitelor în termenul prevăzut.

Dintre statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, în 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit bugetar (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB), Polonia (5,1% din PIB), Malta şi Slovacia (ambele cu 4,9% din PIB) şi Belgia (4,4%).

În aprilie, statele membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani, dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an, atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB, şi cu jumătate de punct, dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5%, pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Citește și: