Statul român mârâie la cota unică. Ce război fiscal suntem pe cale să pierdem

Cota unică de impozitare este lăudată, de obicei, pentru că atrage investiţiile în general şi mai ales pe cele străine, dar este acuzată de inechitate (cei săraci şi cei bogaţi plătesc în aceeaşi proporţie) şi de creşterea deficitelor fiscale.

Nu întâmplător sistemul este aplicat mai ales în ţările cu probleme de colectare a taxelor şi nu economiile occidentale, cu o cunoscută disciplină fiscală.

În afară de România, doar alte 5 ţări din Uniunea Europeană mai au regim de cotă unică de impozitare, după ce Cehia şi Slovacia au renunţat anul trecut la acest sistem. 

Cu cine ne batem

Sistemul nostru fiscal este în competiţie cu cele ale ţărilor din jur pentru atragerea investitorilor. Bulgaria este, de exemplu, campioana stimulentelor fiscale, cu cota unică de 10%. Ungaria are o cotă unică de 16% pentru veniturile personale.

Estonia, cea dintâi ţară care a introdus sistemul în Europa, în 1994, are 21%, Lituania are 15% şi Letonia are cotă unică de 23% pentru persoane fizice şi 15% pentru companii.

De asemeni, alte ţări din regiune au ales sistemul cotei unice, pentru atractivitatea exercitată asupra investitorilor străini şi pentru simplitate: Rusia (13% pe venit, 20% pe profit corporatist), Ucraina (15/25%), Serbia, Bonsia, Georgia, Armenia, Kazahstan şi Turkmenistan au de asemenea cotă unică de impozitare.

Cota medie in Europa de Est (16,7%) reprezintă mai puţin de jumătate din cea a altor sub-regiuni europene, în mare parte din cauza prevalenţei cotelor unice reduse de impozit, potrivit unui studiu al KPMG.

În nordul Europei, media cotelor maxime de impozit pe venit este de 36,5%. Sunt şi ţări în care cota maximă este în jur de 50%: Suedia, Danemarca, Olanda, Austria, Belgia şi Marea Britanie (50%).

Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016 prevede menţinerea plafonului maximal de impozitare de 16% şi introducerea, pe parcursul mandatului, a unui impozit diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale, respectiv prin cote de 8%, 12% şi 16%, stabilite pe grile de venit.

Menţinerea cotei unice de 16% a fost invocată în fiecare din vizitele recente ale premierului Victor Ponta în Germania şi SUA.

Atractivitatea României are în schimb de suferit la contribuţiile angajatorului la asigurările sociale. „Persoanele cu venituri mici şi medii sunt supuse unui impozit şi contribuţii la asigurări sociale disproporţionate, deoarece aceste contribuţii sunt plătite pe intregul venit, în timp ce în statele dezvoltate există un prag de venit minim sub care nu se mai datorează nici impozit nici contribuţii”, se mai adaugă în studiul KPMG.

Campioni la mărimea TVA

România este pe locul al cincilea în UE la mărimea cotei de TVA. Din zonă, doar Ungaria are mai mult. O cotă ciudată şi controversată, de 27%, cu două puncte peste cota maximă practicată în UE, de 25%.

Ţara cu care toată lumea ne compară, Bulgaria, are TVA de numai 20%.

Top TVA în UE

Ungaria 27
Danemarca 25
Croatia 25
Suedia 25
Romania 24
Finlanda 24
Grecia 23
Irlanda 23
Polonia 23
Portugalia 23
Slovenia 22
Belgia 21
Cehia 21
Spania 21
Italia 21
Letonia 21
Lituania 21
Olanda 21
Bulgaria 20
Estonia 20
Austria 20
Slovacia 20
Marea Britanie 20
Franta 19.6
Germania 19
Cipru 18
Malta 18
Luxemburg 15

Citeşte  Chiţoiu: PNL nu susţine şi nu va susţine orice măsură de creştere a cotei unice de 16%