România, repetenta UE la rata de utilizare a inteligenţei artificiale în companii – date ICDL

Practic, România se confruntă cu un dublu deficit: de adopţie AI şi de transformare organizaţională, scrie Agerpres.

Simpla adopţie a Claude, ChatGPT, Copilot sau a altor instrumente nu este suficientă iar ICDL atrage atenţia că adevărata miză este trecerea de la „folosim AI” la „lucrăm diferit datorită AI”, iar middle managementul poate deveni veriga esenţială a acestei transformări, care poate transforma adopţia AI în impact real în companii.

„În 2025, doar 5,2% dintre companiile din România cu minimum 10 angajaţi utilizau tehnologii AI, faţă de aproximativ 20% media UE. România se confruntă astfel cu un dublu deficit: de adopţie AI şi de transformare organizaţională. Prima problemă ţine de acces, competenţe şi ritmul digitalizării. A doua este mai subtilă: chiar şi acolo unde AI este deja folosită, utilizarea rămâne adesea individuală. Un angajat scrie un e-mail mai repede, un manager rezumă instantaneu un document, marketingul pregăteşte o prezentare sau vânzările generează o ofertă. Toate acestea sunt utile, dar a introduce Claude sau ChatGPT într-o companie nu este acelaşi lucru cu a transforma compania prin AI”, se arată în analiză.

Potrivit sursei citate, un studiu McKinsey publicat în 2026 arată că, în organizaţiile aflate în prima etapă de adopţie AI, liderii companiilor care şi-au reproiectat fluxurile de lucru sunt de 5,3 ori mai predispuşi să raporteze valoare economică decât cei care au păstrat procesele neschimbate: 32% faţă de doar 6%.

„Mesajul este simplu: nu promptul este revoluţia. Procesul este. Dacă AI produce în câteva secunde un raport care înainte necesita o oră, dar datele sunt în continuare copiate manual din trei Excel-uri şi documentul trece apoi prin patru aprobări, compania a accelerat o sarcină, nu a rezolvat procesul”, atrage atenţia sursa citată.

De altfel, studiul identifică şi un paradox important: 70% dintre respondenţi se consideră personal pregătiţi să folosească AI, dar doar 27% dintre lideri cred că organizaţia lor este pregătită pentru transformarea necesară. Mai mult, pregătirea organizaţională explică 48% din diferenţa dintre companiile care obţin valoare din AI şi cele care nu, faţă de 25% în cazul pregătirii individuale.

„Cu alte cuvinte, oamenii pot învăţa repede să utilizeze AI. Companiile se transformă mai greu. Top managementul stabileşte direcţia şi bugetul, iar IT-ul furnizează tehnologia. Dar managerii operaţionali şi specialiştii care coordonează activitatea zilnică ştiu unde aceeaşi informaţie este introdusă de trei ori, unde se pierde timp cu un raport, unde o aprobare blochează inutil fluxul sau unde se repetă săptămânal o activitate pentru că ‘aşa s-a făcut întotdeauna’. De aceea, middle managementul poate fi principalul accelerator al transformării AI. În loc să primească doar mesajul ‘trebuie să folosim AI’, managerii pot porni de la o întrebare mult mai concretă: care este activitatea repetitivă din echipă care consumă cel mai mult timp şi creează cea mai puţină valoare? Acolo începe, de multe ori, un caz bun de utilizare AI”, explică autorii analizei.

Pentru multe firme româneşti există însă şi o etapă anterioară: experimentarea, în care AI este utilizată de angajaţi, dar fără integrare reală în procese. Saltul dificil este trecerea de la „eu folosesc AI” la „noi ne-am schimbat modul de lucru datorită AI”.

ICDL România transmite companiilor să nu înceapă procesul de transformare cu 20 de agenţi AI, ci cu trei procese.

„Transformarea nu presupune neapărat proiecte spectaculoase. Un IMM poate începe prin identificarea a trei procese cu pierderi evidente de timp: raportarea săptămânală a vânzărilor, răspunsul iniţial la solicitările clienţilor sau transformarea notiţelor unei şedinţe în sarcini, responsabili şi termene. Procesul este documentat, simplificat şi automatizat unde are sens, apoi rezultatul este măsurat: ore economisite, mai puţine erori, răspuns mai rapid către client sau eliminarea unei etape inutile. Apoi se repetă”, spune ICDL România.

Autorii analizei atrag atenţia că adopţia trebuie să fie şi responsabilă, iar AI Act a devenit aplicabil în mare parte din 2 august 2026, cu termene distincte pentru anumite categorii de sisteme cu risc ridicat.

„România trebuie să recupereze decalajul evident de adopţie faţă de restul Uniunii Europene. Dar succesul nu poate fi măsurat doar prin numărul firmelor care declară că folosesc AI. Întrebarea relevantă este ce s-a schimbat în companie datorită AI: au fost eliminate procese inutile, sunt deciziile mai rapide, se folosesc mai bine datele, iar angajaţii petrec mai puţin timp cu activităţi repetitive? În urmă cu peste un secol, simpla înlocuire a motorului cu abur cu motorul electric nu a revoluţionat imediat fabrica. Saltul de productivitate a venit când fabrica însăşi a fost reorganizată în jurul noii tehnologii. Riscul este similar şi astăzi: să punem un motor AI într-o organizaţie construită pentru altă epocă şi să aşteptăm transformarea. AI poate face un angajat mai rapid. Managementul poate face compania mai bună. Iar middle managementul poate fi exact locul în care această transformare începe”, concluzionează analiza.

ICDL România este organismul naţional care coordonează standardul internaţional ICDL – International Certification of Digital Literacy, cel mai utilizat program de certificare a competenţelor digitale la nivel mondial (fostul ECDL).