România s-ar putea confrunta în 2020-2025 cu o supracapacitate de producţie a electricităţii

România s-ar putea confrunta, în 2020-2025, cu o supracapacitate de producţie a electricităţii, astfel că investiţia de patru miliarde de euro în reactoarele nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă ar putea fi inoportună, potrivit unui un studiu privind sectorul energetic naţional.
Economica.net - lun, 18 iun. 2012, 12:11
România s-ar putea confrunta în 2020-2025 cu o supracapacitate de producţie a electricităţii

„Planul naţional de investiţii (…) ar putea conduce la realizarea unei supracapacităţi instalate în sistem de circa 2.700 MW la nivelul anului 2020. (…) Această supracapacitate care ar putea exista la începutul etapei 2021-2025 ridică semne de întrebare asupra oportunităţii realizării la acea dată a unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă”, se arată într-un studu asupra priorităţile noii strategii energetice a României.

Studiul a fost elaborat de Anton Vlădescu, reprezentant al Consiliului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, şi de Valeriu Binig, director pentru programe de energie în compania de consultanţă Deloitte.

Sistemul energetic naţional este format din grupuri energetice care cumulează circa 20.000 MW instalaţi, din care funcţionează unităţi de aproximativ 16.000 MW. Companiile cu cele mai mari capacităţi instalate sunt Hidroelectrica (peste 6.000 MW), Nuclearelectrica (1.400 MW) şi complexele energetice din Oltenia (circa 3.000 MW în total).

Planul naţional de investiţii prevede că până în 2020 investiţiile necesare în sectorul energetic cumulează 6,72 miliarde de euro. Din această sumă, companiile controlate de stat, prin Ministerul Economiei, ar trebui să investească 4,35 miliarde de euro.

Pe lângă retragerea din activitate a unor grupuri energetice cu o putere instalată totală de 1.100 MW, planul naţional de investiţii vizează construcţia unor unităţi noi de producţie de 5.300 MW, atât de către companii deţinute de Ministerul Economiei cât şi de operatori privaţi.

Studiul arată că sunt „serioase semne de întrebare” legate de şansele de realizare a acestor investiţii de către companiile de stat, care au demonstrat până în prezent „imposibilitatea atragerii capitalului privat pentru finanţarea proiectelor şi şi-au atins limita de credibilitate”.

Te-ar mai putea interesa și
Elon Musk se așteaptă ca deficitul global de cipuri să se încheie în 2022, datorită noilor fabrici care se construiesc
Elon Musk se așteaptă ca deficitul global de cipuri să se încheie în 2022, datorită noilor fabrici care se construiesc
Datorită noilor fabrici de semiconductori care sunt planificate sau se construiesc, deficitul global de cipuri care a afectat industria auto anul acesta se va remedia în curând, a afirmat vineri......
Bucureștiul intră de sâmbătă în scenariul roșu. Certificatul verde devine obligatoriu. Ce restricții se impun
Bucureștiul intră de sâmbătă în scenariul roșu. Certificatul verde devine obligatoriu. Ce restricții se impun
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, în şedinţa de vineri, ca accesul în ...
Peter Szijjarto: Ungaria nu va ceda în fața șantajului Comisiei Europene și nu va renunța la legea privind propaganda LGBT în școli
Peter Szijjarto: Ungaria nu va ceda în fața șantajului Comisiei Europene și nu va renunța la legea privind propaganda ...
Ungaria nu va ceda teren în ceea ce priveşte politicile care au determinat Uniunea Europeană să-i impună penalităţi ...
Daniel Dăianu: Energia este mult prea importantă pentru a o juca la bursă
Daniel Dăianu: Energia este mult prea importantă pentru a o juca la bursă
Guvernul trebuie să ia nişte măsuri în domeniul energiei ca să permită României să treacă această iarnă cu daune ...