2014, an cu export record de electricitate. România îşi inundă vecinii cu energie ieftină

Istorie în energie. Exporturile de energie electrică au ajuns, de la începutul anului, la 5 TWh, potrivit directorului Dispeceratului Energetic Naţional Octavian Lohan. Acest prag a fost depăşit luni, 29 septembrie.

Este cel mai mare export de energie din istoria României, mult mai mare decât în 2008, anul ce deţine precedentul record, de 4,4 TWh. Potrivit estimărilor, la sfârşitul acestui an vom fi exportat circa 6,5 TWh la o producţie estimată de 60 TWh, ceea ce înseamnă că circa 12% din toată energia produsă în România va fi fost exportată.

Înainte de Revoluţie, România nu făcea exporturi de energie electrică, ci era importator net, în special din Uniunea Sovietică, dat fiind necesarul uriaş de energie al întregului conglomerat industrial gândit de Ceauşescu.

Calculul hârtiei arată că, la un preţ mediu al MWh de 37 de euro pe bursa OPCOM, valoarea întregii producţii de energie din acest an este de 2,2 miliarde de euro, din care exporturile ar fi de circa 220 de milioane de euro.

„Majoritatea acestor bani rămân la traderi, că ei fac exporturile. Dar şi producătorilor le rămân destui, pentru că obţin preţuri ceva mai bune decât media, în contracte pe termen relativ lung. În plus, exporturile contrabalansează scăderea de consum din România din ultimii ani”, spune Lohan.

Potrivit acestuia, cea mai mare parte a energiei exportate este cea produsă de centralele ce produc energie electrică din surse regenerabile. Explicaţia este simplă: producţia de curent a acestor centrale este subvenţionată în final de toţi consumatorii din România, deci administratorii lor îşi pot permite să vândă  la preţuri mici.

Explicaţiile găsite de specialişti pentru evoluţia foarte bună a producţiei şi exportului de energie sunt un an cu debite mari ale râurilor, aportul uriaş al energiei „verzi” la sistem (4.000 MW instalaţi în centrale eoliene şi solare, potrivit datelor ANRE), ieftinirea energiei care ne-a făcut competitivi la export şi cererea de energie în creştere a statelor vecine.

„Scăderea consumului intern, aportul energiilor regenerabile şi scăderea preţului la curent, toate acestea au făcut ca România să devină o forţă energetică în regiune. Trendul va continua”, spune Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Pe de altă parte, Lohan nuanţează. „Inundanţiile din această primăvară care au făcut ravagii în Serbia, Bulgaria, chiar şi Ungaria, ne-au ajutat. Vecinii noştri au început să importe de nevoie: Serbia circa 400 de MWh, Ungaria foarte mult, 1.500 de MWh. A devenit atractivă ca preţ energia din România, este ieftină”, explică directorul DEN.

„Avem cea mai ieftină energie din Europa la preţuri de producător, dacă e să calculăm medii orare”, întăreşte preşedintele ANRE.

Preţul energiei oscilează zi de zi. În unele cazuri, oscilaţiile pot fi şi de 10%. Astfel, deşi pe medie anuală România este printre cele mai ieftine pieţe, totuşi, în unele zile, preţurile din România pot fi mai mari decât cele ale ţărilor din zonă. Însă, faţă de ţările din vest şi nord, România este mereu mai ieftină.
Potrivit datelor Transelectrica, în 29 septembrie, media preţului în Ungaria era de 43,5 euro, în Slovacia, 41,8 euro, 40,3 euro, în Cehia, 44,6 euro, în România.

România are un mix echilibrat de energie. O treime din producţie este hidro, o treime termo, restul fiind energie nucleară şi energie verde. Populaţia consumă anual circa 11 TWh din cele mai ieftine surse de energie: hidro şi nucleară.