România şi inteligenţa artificială – Care sunt cei patru piloni de care are nevoie „adopţia AI”, în opinia consilierului MEDAT Mircea Stoian

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Adopţia AI (Artificial Inteligence – n.r.) înseamnă ceea ce a însemnat asumarea digitală: sponsori, guvernanţă, strategie, plan de acţiune, măsurare şi comunicare. Fără astea nu se va întâmpla nimic. Fără o structură pragmatică, clară, funcţională, algoritmică, o să avem insule (de inteligenţă artificială – n.r.)”, consideră consilierul.

Potrivit acestuia, sunt doi mari utilizatori de AI, privat şi public, fiecare „cu motivaţii diferite”.

„În privat se foloseşte inteligenţa artificială pentru competitivitate şi pentru că te împinge piaţa spre adopţia AI. În mediul public, nu avem însă competenţele şi nici educaţia din privat. Nu avem toate resursele. Ne încurcă rău de tot cadrul normativ, după care se ceartă nişte instituţii care raportează la Comisie (Comisia Europeană – n.r.) cine este regulator pe piaţa naţională”, a adăugat Stoian, scrie Agerpres.

Acesta susţine că adopţia de AI are nevoie de patru piloni.

„Primul este pilonul de încredere care înseamnă guvernanţă şi etică. Al doilea este pilonul tehnic care înseamnă date. Cu cât digitalizarea unui stat este mai mare, cu cât digitalizarea unei companii este mai mare, cu atât AI va fi capabilă să dea rezultate mai bune pentru că accesează date unitare, structurate într-un fel, stocate într-un fel, interoperabile. Urmează pilonul de competenţe digitale, iar ultimul pilon este securitatea”, a mai spus consilierul ministrului.

El a prezentat şi câteva date statistice recente ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi din alte studii de profil privind adopţia inteligenţei artificiale în ţara noastră.

Astfel, în domeniul public, România este sub media UE ca indicatori digitali, are un nivel redus de încredere cu privire la adopţie, are o infrastructură fragmentată şi un nivel de competenţe digitale scăzut. Totodată, nu are o guvernanţă unitară pe date, interoperabilitatea este mică, iar IA e limitat.

Pe zona privată, 12% dintre companii s-au instruit în TIC în 2025, dar utilizarea este scăzută în privinţa cloud şi big data. De asemenea, firmele din ţară se află pe ultimele poziţii în UE în privinţa integrării tehnologiilor digitale în business, iar este AI redus.

În acelaşi timp, educaţia şi competenţele digitale sunt mult sub media europeană.

Astfel, sub 30% dintre cetăţeni folosesc serviciile digitale, 32% din populaţie are competenţe digitale de bază, iar 9% deloc. Totodată, sub 10% dintre adulţi se instruiesc digital pe tot parcursul vieţii (lifelong learning), nivelul de tehnologie în educaţie este mic şi nu se utilizează AI.

Consilierul a insistat asupra unui indicator statistic pe care îl consideră îngrijorător pentru generaţiile viitoare, respectiv 70% dintre tinerii până la 18 ani ani au un nivel redus de literaţie numerică (capacitatea de a înţelege, interpreta şi utiliza informaţii matematice în diverse contexte ale vieţii cotidiene – n.r.).

Participanţii la Conferinţa HumAInity 2026, dedicată viitorului afacerilor în era inteligenţei artificiale, discută miercuri, printre altele, despre schimbările aduse de inteligenţa artificială, etica AI, dezvoltare profesională, nevoi diferite ale generaţiilor din forţa de muncă.