România și Uniunea Europeană vor să schimbe modalitatea de calcul pentru împrumuturile acordate către persoane afiliate. Deductibilitatea ar trebui să crească de la 1 milion la 3 milioane de euro

În timp ce Comisia Europeană se concentrează pe debirocratizare, transparență, securitate juridică și creșterea competitivității companiilor, una dintre măsurile fiscale propuse de guvernanții noștri pentru creșterea veniturilor bugetare este aplicarea riguroasă a prețurilor de transfer și a standardelor OCDE și UE împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profitului. 

În propunerile publicate în vară (Tax Omnibus și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă), implementarea recentă a Pilonului 2 al OCDE cu privire la impozitul minim global este folosită pentru a simplifica legislația, de altfel foarte complexă cu privire la măsurile anti-abuz, și pentru a elimina unele raportări.

„Printre cele mai importante modificări propuse pe termen lung se numără scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende, indiferent de nivelul participației, în prezent, în România fiind condiționate de o participație și perioade de deținere minime”, a declarat Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România.

Abordarea Comisiei Europene prin aceste propuneri de directive este sprijinirea dezvoltării și creșterea competitivității companiilor din Uniunea Europeană, prin simplificarea legislației și aplicarea unor măsuri anti-abuz țintite.

Potrivit acesteia, în cazul facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare se introduce un standard minim. Astfel, cheltuielile eligibile cu cercetarea-dezvoltarea pot fi deduse imediat în anul cheltuielii sau în oricare din următorii patru ani.

„Sunt introduse și măsuri anti-abuz cum ar fi condiții pentru păstrarea activelor, precum și ajustări la calculul costurilor excedentare ale îndatorării ca să nu fie afectat de aceste deduceri. Statele membre pot să mențină sau să adopte alte facilități în cazul în care stabilesc că astfel de măsuri tratează cheltuielile eligibile într-un mod mai favorabil”, a explicat Lixandru.

Reprezentanta Crowe România reamintește că facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare în Romania au fost extinse treptat de-a lungul timpului prin creșterea procentului pentru deduceri suplimentare, introducerea scutirii de impozit pe venit pentru angajați, a certificării pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și a creditului fiscal de 10%.

În 2025, s-au înregistrat cereri pentru certificarea activității de cercetare-dezvoltare de la 56 de contribuabili, comparativ cu 29 de contribuabili în 2023. Certificarea a fost introdusă în 2023 și este obligatorie pentru marii contribuabili și opțională pentru ceilalți.

Plafonul pentru excluderea împrumuturilor către terți

În ultima perioadă s-au adoptat mai multe măsuri pentru prevenirea decapitalizării companiilor și transferului profitului cum ar fi introducerea cerințelor minime pentru activ net, limitarea recuperării pierderilor fiscale, modificarea prevederilor cu privire la prețuri de transfer, dar și introducerea unui prag distinct pentru costurile excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate.

În ceea ce privește costurile excedentare ale îndatorării, printre modificările propuse de Comisia Europeană se numără și excluderea împrumuturilor acordate de terți, în funcție de scopul finanțării, și impunerea unui plafon fix deductibil de 3 milioane euro.

„În România, plafonul fix deductibil a fost majorat de la 200.000 euro la 1 milion euro începând cu 2019, iar din 2024 sunt aplicabile două plafoane: 500.000 euro pentru costuri excedentare ale îndatorării cu persoane afiliate, care nu finanțează achiziția sau producția de imobilizări corporale în curs, respectiv active puse în funcțiune, conform legislației, și 1 milion euro pentru costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții efectuate atât cu persoanele afiliate , cât și cu persoanele neafiliate”, susține Ioana Lixandru.

Diferența rămasă din costurile excedentare ale îndatorării se mai poate deduce în calculul impozitului pe profit în limita plafonului variabil de 30% din EBITDA ajustat. Pentru a intra în vigoare, propunerile de directivă trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și transpuse în legislația internă.

În opinia sa, forma finală a directivelor va depinde de mai mulți factori inclusiv de constrângerile bugetare ale statelor membre și de preocupările legate de evitarea obligațiilor fiscale. Propunerile vin în susținerea faptului că, în combaterea erodării bazei impozabile si transferului profitului, prevederile introduse în legislație ar trebui să vizeze majoritatea contribuabililor, nu excepțiile. În acest sens, în România autoritățile au la dispoziție un volum mare de informații despre contribuabili prin măsurile de digitalizare introduse.