România, Slovacia şi Ungaria, cel mai scăzut procent de tineri angajaţi în timp ce studiază din UE

În plus, 25% erau angajaţi şi 3% erau disponibili pentru angajare şi căutau în mod activ un loc de muncă în timp ce studiau.

În pofida faptului că un sfert dintre tinerii europeni erau angajaţi în timp ce studiau, există diferenţe semnificative la nivel naţional. Cel mai scăzut procent de tineri care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă se înregistra în România (2%), Slovacia (5%) şi Ungaria (6%), iar cel mai ridicat în Ţările de Jos (73%), Danemarca (52%) şi Germania (45%).

Cel mai ridicat procent de tineri disponibili pentru angajare şi care caută în mod activ un loc de muncă în timp ce studiază era în Suedia (13%), Finlanda (7%) şi Ţările de Jos (6%). În schimb, în Ungaria, Cehia, România, Croaţia, Polonia şi Lituania mai puţin de 1% dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 29 de ani erau disponibili pentru angajare şi căutau în mod activ un loc de muncă în timp ce studiau.

Dinamicile tranziţiei tinerilor de la educaţie la piaţa muncii variază semnificativ în rândul statelor membre UE. Aceste disparităţi pot fi influenţate de sistemele naţionale de educaţie, disponibilitatea programelor de formare, caracteristicile pieţei forţei de muncă şi factorii culturali.

În 2022, rata de participare a femeilor la programele de educaţie a continuat să o depăşească pe cea a bărbaţilor la toate grupele de vârstă, cele mai semnificative discrepanţe fiind la grupa de vârstă 20-24 ani (54% femei comparativ cu 45% bărbaţi).