România stagnează: Produsul Intern Brut în trimestrul II 2026 a rămas nemodificat faţă de trimestrul I

În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025, cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, arată News.ro.

`Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier;

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2026 în varianta provizorie, faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2026″, arată INS într-un comunicat de presă.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 521,099 miliarde lei preţuri curente.

În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat şi a înregistrat o scădere cu 2,0% faţă de trimestrul II 2025. INS arată că Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1023,03 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de semestrul I 2025.

Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 494,44 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul II 2025.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 900,35 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2025.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut

La creşterea PIB, în semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: Construcţiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; Industria (-0,5%), cu o pondere de 16,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -2,9%; Informaţiile şi comunicaţiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a micşorat cu -3,5%; Tranzacţiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creşterea PIB: Intermedierile financiare şi asigurările, cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,2%; Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,6%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025, evoluţia s-a datorat, în principal următorilor indicatori: Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB; Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu +1,7%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB; Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +6,0%, contribuind cu +0,6% la creşterea PIB.

Formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +10,9%, contribuind cu +2,4% la creşterea PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +1,6% corelat cu o creştere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+1,3%), potrivit datelor INS.