România, ținta criticilor în Olanda pentru o factură neplătită de 20 de ani pentru scoaterea epavei navei Rostok din brațul Sulina

Reamintim că pe 2 septembrie 1991, nava Rostock, aflată sub pavilion ucrainean, a eșuat și s-a scufundat în brațul Sulina al Dunării, în dreptul localității Partizani. Scoaterea ei la suprafaţă şi eliberarea canalului navigabil au durat 15 ani.

Redăm mai jos integral articolul din De Telegraaf, tradus în limba română:

Telegraaf – Compania de salvare Multraship din Terneuzen așteaptă de 20 de ani plata din partea României: „Țara ne amendează și scapă basma curată”

Amsterdam – Compania olandeză de remorcaj și salvare Multraship, cu sediul în Terneuzen, este trasă pe sfoară de aproape două decenii de către România, care refuză să plătească factura pentru o lucrare de salvare în valoare de milioane de dolari. „Această situație a pus compania noastră într-o poziție dezavantajoasă.”

Multraship, care deține o flotă de 60 de nave, a fost implicată în salvarea complexă a epavei Rostok de pe Dunăre, în România, în 2004. Cu toate acestea, directorul general, Leendert Muller, încă așteaptă să-și primească banii. Și asta în ciuda implicării Băncii Europene de Investiții (BEI), sub a cărei supraveghere a fost promovată lucrarea de salvare la momentul respectiv.

Lucrări suplimentare

„A existat o dispută privind factura pentru lucrările suplimentare, deoarece procesul de licitație nu a specificat corect condițiile în care trebuia să se desfășoare salvarea, de exemplu compoziția sedimentului din epavă, dar și temperaturile scăzute, care au prelungit durata lucrărilor. În cele din urmă, după ani de litigii, am avut câștig de cauză la Curtea Internațională de Arbitraj din Elveția, dar încă nu ne-am primit banii,” spune Leendert Muller, directorul Multraship, care a fost implicat și vara trecută în salvarea navei auto incendiate de lângă Ameland.

Factura către Departamentul Lucrărilor Publice din România a crescut acum de la 8 milioane de euro la 23 de milioane de euro, din cauza lucrărilor suplimentare, a dobânzilor și a costurilor legale. „Pentru o țară ca România, această sumă este o nimica toată în raport cu miliardele care trec prin bugetul lor. Dar așa scapă nepedepsită pentru că trage pe sfoară un IMM din Țările de Jos și îl lasă să fiarbă în propria supă. Te-ai aștepta ca guvernele din Uniunea Europeană să fie de încredere, deoarece, la urma urmei, suntem o piață unică, dar realitatea este cu totul alta când văd cum suntem tratați,” spune Muller.

Consecințe majore

Consecințele sunt uriașe pentru o companie de dimensiunea Multraship, care are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 100 de milioane de euro. Lucrările de salvare sunt deseori pre-finanțate, astfel încât o factură neplătită de această dimensiune pune presiune pe operațiuni. „Acest caz a pus compania noastră într-o poziție dezavantajoasă acum mai bine de un deceniu. De exemplu, nu am putut investi în nave noi din cauza milioanelor pe care nu le-am primit de la România,” spune Muller, care a trimis recent o altă scrisoare miniștrilor Veldkamp (Afaceri Externe) și Klever (Comerț Exterior), într-o încercare „extremă” de a atrage sprijinul Guvernului pentru a recupera banii. Muller speră că noii miniștri vor rezolva drama plății. El a scris la începutul lunii octombrie că o cooperare economică de încredere în cadrul UE necesită ca guvernele să-și respecte angajamentele financiare.

Directorul Multraship a atras atenția politicienilor asupra cazului său de mai multe ori, inclusiv fostului ministru de Externe și actualului lider GL/PvdA, Frans Timmermans, prin Ambasada Olandei din România, precum și numeroșilor prim-miniștri și miniștri români cărora le-a scris.

Rutte

Muller a fost primit de trei ori în Het Torentje de către fostul prim-ministru Rutte, însă nici acest lucru nu a ajutat la recuperarea banilor. Muller consideră că situația a ajuns la limită: „Cazul nostru este vechi, dar uneori există oportunități de a crește presiunea prin alte acorduri care se fac.

Olanda ar putea să-și reitereze opoziția anterioară față de aderarea României la spațiul Schengen sau să blocheze aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), având în vedere lipsa de fiabilitate a Guvernului român în relațiile de afaceri cu partenerii europeni.”

Ministerul de Externe nu a putut comenta luni asupra scrisorii trimise recent de Multraship”

Amintim că între timp, după publicarea articolului îm presa olandeză, Olanda și-a dat acceptul ca România să intre în Schengen.