România, tot mai mică pe harta globală a inovației. Încă o coborâre în Topul pe 2025 al ONU

La nivel mondial ne situăm între Qatar (48) și Filipine (50).

În Europa ne clasăm pe locul 30, și suntem, în continuare, depășiți de aproape toate ţările din regiune. Singurele țări din regiune pe care România le depășește sunt state mici sau afectate de război: Serbia (54 în lume), Macedonia de Nord (63), Rusia (60), Ucraina (66), Muntenegru (64), Moldova (74), Bosnia și Herțegovina (92), Albania (67) și Belarus (85).

În perioada 2020-2024 poziția României a oscilat între locurile 46 și 49. Clasamentul se bazează pe două componente majore: Innovation Inputs (inputuri de inovație) și Innovation Outputs (outputuri de inovație), cu poziția generală GII rezultată din acestea.

• În 2020, România a ocupat locul 46 în clasamentul GII, cu inputuri de inovație pe locul 51 și outputuri de inovație pe locul 46.
• În 2021, România a scăzut la poziția 48 în clasamentul general, cu inputuri de inovație pe locul 54 și outputuri pe locul 50.
• În 2022, România a ocupat locul 49 în clasamentul GII, dar a îmbunătățit outputurile de inovație, clasându-se pe locul 43, deși inputurile au fost pe locul 56.
• În 2023, România a revenit la poziția 47 în clasamentul general, cu inputuri pe locul 55 și outputuri pe locul 47.
• În 2024, România se clasează din nou pe locul 48 în GII, cu inputuri de inovație pe locul 57 (în scădere față de anii anteriori) și outputuri pe locul 45 (în creștere față de anul trecut).

În ediția din acest an, România nu a fost inclusă nici măcar în topul pe grupe în funcție de performanța măsurată față de nivelul de dezvoltare a economiei. De exemplu, la categoria ”Performanțe peste așteptări pentru nivelul de dezvoltare” se află Estonia, Germania, Marea Britanie în grupul de venituri ridicate, iar Ucraina în grupul de venituri medii-superioare alături de China, Tailanda.

La categoria ”Performanțe în linie cu nivelul de dezvoltare” se află majoritatea statelor din UE, dar și din regiunea noastră în grupul veniturilor ridicate.

România apare la categoria ”Toate celelalte economii” alături de Rusia, Slovacia, Panama, Arabia Saudită, Qatar, Trinidad și Tobago în grupul veniturilor ridicate.

Ce ne trage în jos și unde obținem performanță

Topul a fost realizat prin evaluarea capacității de inovare unei economii la șapte capitole care cuprind în total 78 de indicatori. Printre indicatorii luați în calcul pentru alcătuirea indicelui inovării se numără: articole științifice publicate, adopția tehnologiei, alocări bugetare pentru sectorul de cercetare-dezvoltare, productivitatea muncii, depunerea de brevete internaționale și tranzacțiile de tip venture capital, pondere în PIB a cheltuielilor pentru educație, testele PISA, etc.

Din cele 7 capitole, România stă cel bine la Infrastructură (locul 31 pe glob) și Output Creativ (locul 52), și cel mai prost la Instituții (locul 85) și Capital Uman și Cercetare (locul 72).

Autorii studiului atrag atenția că țara noastră performează sub media regională și  sub media grupului de țări cu venituri ridicate în toate domeniile analizate.

România a luat un punctaj ridicat în ceea ce privește Comerț, diversificare și amploarea pieței, Exporturi de servicii culturale și creative ca procent din totalul comerțului, exporturile de servicii TIC ca pondere în comerțul total, împrumuturi de la instituții de microfinanțare ca procent din PIB, Sustenabilitate ecologică (PIB/unitate de energie utilizată), Complexitatea producției și exportului

Pe de altă parte, țara noastră a obținut scoruri modeste la indicatori precum: mediul de afaceri (stabilitate politică pentru a face afaceri, Politici și cultură antreprenorială), cheltuieli pentru educație raportate la PIB, Investitori globali în cercetare și dezvoltare corporativă, creditarea internă către sectorul privat ca procent din PIB, capitalizarea pieței ca procent din PIB, Mediul universitar și angajamentul internațional, evaluarea companiilor unicorn ca procent din PIB.

Statele cele mai inovatoare sunt în ordine: Elveția (pentru al 15-lea an consecutiv), Suedia, SUA, Coreea de Sud, Singapore, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, și China, care intră în premieră în Top 10.

Europa rămâne regiunea lider mondial în ceea ce privește numărul de economii clasate în top 25 al GII, cu 15 economii în acest grup de elită – inclusiv șase în top 10.

În timp ce majoritatea celor mai performante economii își mențin poziția, 13 dintre cele 39 de economii europene urcă în clasament în 2025, o creștere notabilă față de nouă anul trecut: și anume, Danemarca (locul 9), Irlanda (locul 18), Norvegia (locul 20), Belgia (locul 21), Malta (locul 27), Lituania (locul 33), Bulgaria (locul 37), Polonia (locul 39), Croația (locul 40), Letonia (locul 41), Grecia (locul 42), Muntenegru (locul 64) și Albania (locul 67). Norvegia intră în top 20, Croația în top 40 și Albania în top 70.

Economiile din Europa de Est și statele baltice continuă să câștige teren în peisajul inovării, multe dintre ele înregistrând îmbunătățiri semnificative, iar Albania, Croația și Lituania înregistrând cele mai mari progrese. Estonia (locul 16), Lituania și Letonia se poziționează din ce în ce mai mult ca economii agile,
cu competențe digitale avansate. Estonia rămâne un pionier în domeniul digital, clasându-se în mod constant printre cele mai bune la nivel mondial în ceea ce privește infrastructura TIC, e-guvernarea și serviciile online.

Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), cunoscută la nivel internațional sub denumirea de World Intellectual Property Organization (WIPO), reprezintă principalul forum global dedicat serviciilor, politicilor, informațiilor și cooperării în domeniul proprietății intelectuale. Este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, autofinanțată, care reunește în prezent 193 de state membre, ceea ce reflectă aproape întreaga comunitate internațională.

CITEȘTE ȘI:

Expert Banca Mondială: Nu există nicio țară cu venituri cu adevărat mari care să fi reușit fără cercetare, dezvoltare și inovare. România are cea mai slabă colaborare între sectorul privat și cel de cercetare