România trimite UE argumentele Primăriei sector 3 în cazul unei licitaţii contestate

Argumentele autorităţii locale au fost transmise UE, deşi, potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, sunt tratate cu rezervă chiar de către Ministerul român al Afacerilor Europene, care ia serios în calcul posibilitatea condamnării României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) sau anulării cu întârziere a contractului incriminat.

Încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice a fost indicată de Comisia Europeană (CE) la sfârşitul lunii ianuarie, în cazul unui contract de reabilitare a infrastructurii din sectorul 3, în valoare de aproximativ 110 milioane euro, atribuit în 2009 de primăria condusă de Liviu Negoiţă către Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, firme care, de-a lungul anilor, au câştigat numeroase contracte cu administraţia locală.

Firma AB Construct este condusă de Bogdan Gruia, indicat în presă ca fiind un apropiat al primarului Negoiţă, iar Tehnologica Radion este patronată de Theodor Berna, partener de afaceri într-o altă firmă cu Gruia. SC Pro Cons XXI este controlată de Florentina Bonciog, despre care presa a scris că este fiica directoarei Administraţiei Strãzilor din sectorul 6.

Procedura de licitaţie a fost contestată atunci la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de societăţile de construcţii Mari Vila şi Straco Grup, iar CNSC a dispus modificarea criteriilor de admitere la licitaţie, în sensul reducerii pragului minim de solvabilitate de la 50% la 30% şi diminuării cifrei medii de afaceri obligatorii. Contestaţia a vizat inclusiv oferta depusă în asociere de Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, iar CNSC a dispus anularea raportului procedurii prin care oferta acestei asocieri a fost declarată câştigătoare şi reevaluarea ofertelor.

Modificările privind criteriile de participare la licitaţie au fost însă publicate de Primăria sector 3 numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), nu şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar noul termen de depunere a ofetelor pe baza noilor condiţii, mai accesibile, a fost fixat la doar trei zile, contractul fiind atribuit în final aceleiaşi asocieri de firme Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI.

Acordul-cadru a fost încheiat pe o perioadă de patru ani, astfel că se află în executare şi în prezent.

Comisia Europeană s-a sesizat şi a atenţionat autorităţile române că licitaţia încală normele UE privind achiziţiile publice, prin faptul că modificările operate pe parcurs au fost comunicate numai la nivel naţional, nu şi prin intermediul Jurnalului Oficial al UE pentru a se asigura un tratament egal tuturor firmelor din Uniune, şi nici nu a acordat candidaţilor un termen suficient pentru pregătirea ofertelor, aceştia având la dispoziţie doar trei zile.

Un document oficial obţinut de MEDIAFAX relevă totodată că oficialii UE consideră că firmele câştigătoare şi-au asumat un termen „fantezist” de doar două zile pentru finalizarea documentaţiei tehnico-economice, criteriu de atribuire a contractului cu o pondere de 15%, ceea ce relevă că oferta nu a fost de fapt evaluată obiectiv, precum şi că acestea au ofertat preţuri care indică o „anomalie”, deoarece nu acopereau nici măcar materialele necesare pentru realizarea lucrărilor.

„În plus, există diferenţe mari de preţuri între lucrări similare”, se arată în document.

În urma avertismentului primit din partea Comisiei Europene, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Europene, care reprezintă România în faţa instituţiilor UE, şi cei ai Primăriei sectorului 3 s-au întâlnit de mai multe ori pentru a pregăti un răspuns, oficialii CE primind în aceste zile justificările părţii române, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse de la Bruxelles.

„Primăria susţine că termenul de prezentare a ofertelor a fost unul «rezonabil», deoarece firmele nu trebuia să întreprindă niciun demers suplimentar în urma modificărilor din documentaţia de atribuire, şi că oricum licitaţia era «destinată cu precădere» firmelor mari care participau deja la această procedură. Primăria mai invocă faptul că orice firmă interesată, din România sau Uniunea Europeană, putea afla de licitaţie prin SEAP şi că preţurile prezentate de câştigător nu erau derizorii în comparaţie cu cele de pe piaţă deoarece acesta era şi producător”, arată sursele citate.

Documentul obţinut de MEDIAFAX relevă însă că aceste argumente sunt privite cu rezervă chiar de către partea română, care se aşteaptă ca oficialii CE să nu fie convinşi de punctul de vedere al primăriei.

„Ministerul Afacerilor Europene apreciază că există riscul ca, ţinând cont de dispoziţiile Directivei CE şi ale jurisprudenţei CJUE, pentru cel puţin trei motive invocate de Comisie explicaţiile prezentate de Primăria Sectorului 3 să nu poată să convingă Executivul comunitar să-şi modifice poziţia”, se arată în document.

Astfel, în ceea ce priveşte acordarea unui termen de trei zile pentru depunarea ofertelor, ministerul apreciază că acesta nu este un termen rezonabil, având în vedere complexitatea şi valoarea mare a lucrărilor. Prin acordarea unui termen de trei zile, firmele care nu îndeplineau iniţial condiţiile privind pragul de solvabilitate şi cifra medie de afaceri, dar le îndeplineau ulterior, nu au beneficiat de un termen rezonabil pentru a putea pregăti o ofertă.

În ceea ce priveşte lipsa publicării la nivel european a modificărilor privind criteriile de participare, aceasta poate constitui o încălcare a obligaţiei de a nu publica la nivel naţional nimic diferit faţă de informaţiile publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Acelaşi document relevă însă că Primăria Sectorului 3 „consideră că România ar trebui să combată” argumentele Comisiei Europene şi să prezinte în detaliu propriile susţineri. În aceste condiţii, deşi atenţionează că analiza juridică relevă că argumentele invocate de primărie ar putea să nu convingă Comisia să îşi modifice poziţia, Ministerul Afacerilor Europene a decis să transmită la Bruxelles argumentele primăriei, bazându-se pe „disponibilitatea” oficialilor europeni de a discuta problema. Documentul arată totodată că experţii CE au atenţionat deja autorităţile române că, dacă vor avea în continuare îndoieli privind respectarea dreptului Uniunii şi după analiza răspunsului României şi nu vor fi luate măsuri de conformare, acţiunea îşi va continua cursul.

Practic, Ministerul Afacerilor Europene transmite la Bruxelles argumentele primăriei pe care chiar partea română le tratează cu rezervă, asumându-şi riscul unei condamnări a României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, ministerul fiind gata să susţină chiar şi în faţa instanţei aceste argumente considerate insuficiente chiar de la Bucureşti.

„În eventualitatea în care cauza ar ajunge pe rolul Curţii, este posibil ca aceasta să considere întemeiate argumentele invocate de Comisie în special cu privire la obligaţia de publicare a modificărilor privind criteriile de participare şi de acordare a unui termen prea scurt pentru pregătirea ofertelor. De asemenea, numărul mare de motive invocate de Comisie şi faptul că este suficient să fie admis unul singur ar reduce şansele ca România să obţină o hotărâre favorabilă şi ar creşte posibilitatea ca România să fie condamnată pentru încălcarea Directivei CE”, este riscul pe care Ministerul Afacerilor Europene şi-l asumă în numele României pentru Primăria Sectorului 3.

Dacă CJUE va constata că România nu a respectat obligaţiile în domeniul achiziţiei publice, statul va fi obligat să ia imediat măsuri de conformare, precum anularea contractului, iar primăria ar putea fi obligată să repare eventuale prejudicii cauzate chiar candidatului câştigător ca urmare a acestor măsuri.

Dacă aceste măsuri nu sunt luate însă în timp util sau vor fi considerate insuficiente, Comisia Europeană va solicita în justiţie obligarea României la plata unei sume forfetare şi/sau a unor penalităţi. În materialul care prezintă poziţia părţii române în cazul acestei licitaţii a primăriei, Ministerul Afacerilor Europene vorbeşte chiar despre o „conduită ilicită” în urma căreia statul român poate fi obligat să achite despăgubiri celorlalte firme.

„Existenţa unei hotărâri de condamnare ar spori riscul angajării răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea dreptului UE. În măsura în care unii particulari pot demonstra că prin această conduită ilicită le-a fost cauzat un prejudiciu şi că acest prejudiciu este determinat sau determinabil, atunci ar putea fi angajată răspunderea statului pentru repararea prejudiciilor astfel cauzate”, se arată în document.

Aceeaşi sursă indică însă şi o variantă alternativă aflată la dispoziţia autorităţilor române, sugerată chiar de experţii Comisiei Europene pentru ipoteza în care argumentele primăriei vor fi considerate nesatisfăcătoare, şi anume anularea contractului în vigoare şi lansarea unei noi licitaţii pentru executarea restului de lucrări, aceasta fiind singura soluţie care ar determina Comisia să claseze cauza.