România va avea cele mai mici preţuri la carburanţi din Europa, dacă Orban scoate supraacciza pusă de Ponta. Câştigul şi riscurile

Premierul Ludovic Orban a afirmat  că „trebuie desființată supraacciza la combustibil, care a fost o mare prostie”. Orban a precizat că va fi făcută o analiză. „Deşi astăzi pare să producă bani, poate să fie un semnal foarte bun dacă renunţăm la ea”, a mai spus Orban.

Câţi bani a produs se poate vedea din datele comunicate de Ministerul de Finanţe şi făcute publice de Hotnews ca urmare a unei interpelări parlamentare: bugetul a colectat din septembrie 2017 până în prezent suma de aproximativ 5,8 miliarde de lei, prin introducerea supraaccizei la carburanți. Defalcarea:  septembrie-decembrie 2017- 917,4 milioane lei impact din acciză: ianuarie-decembrie 2018- 2.754,1 milioane lei; ianuarie-septembrie 2019- 2.177,4 milioane lei.

Istoria supraaccizei

În 2014, Guvernul Ponta introducea o supraacciză pe carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, cu scopul declarat ca din banii strânşi suplimentar se vor construi autostrăzi. Ulterior, chiar Victor Ponta a spus că această supraacciză a fost o eroare, dat fiind că banii au intrat nu în autostrăzi, ci în bugetul mare. La finalul anului 2016, noul Guvern PSD a decis, potrivit promisiunii asumate în campania electorală, că va scoate această supraacciză începând cu 1 ianuarie 2017. Tot la 1 ianuarie, a scăzut şi cota generală de TVA, cu un punct, de la 20% la 19%.

În toamna lui 2017, Guvernul s-a răzgândit însă şi a decis reintroducerea acestei supraaccize, pe motiv că petroliştii nu au ieftinit suficient carburanţii, iar preţul fără taxe ar fi nejustificat de mare .

În data de 15 septembrie, intrau în vigoare noile accize, mai mari cu 16 bani pe litru, decise de Guvern. Două săptămâni mai târziu, intra în vigoare, din nou, o nouă acciză, mai mare tot cu 16 bani pe litru. Înainte de a opera majorarea, ministrul Finanţelor a spus că s-a ales varianta creşterii în două etape tocmai pentru a nu crea şocuri consumatorilor. Efectul cumulat al majorării accizelor a fost, matematic, de 38 de bani pe litrul de acciză şi motorină, în benzinării.

Ce s-ar putea întâmpla, care e efectul

Presupunând că această cotă din acciză (nu există supraacciză definită care atare, ci doar o parte din acciza totală) se reduce, sunt două variante: dacă se reduce cota calculată în lei, din trecut, am putea avea parte de exact acceaşi reducere de preţ final la pompă, şi pentru benzină şi pentru motorină, 38 de bani pe litru. Ceea ce înseamnă, la un plin de 50 de litri, un câştig de 19 lei. Dacă se ve reduce acciza cu cei şapte cenţi pe lutru, la un curs de 4,78 lei (am aproximat ultima referinţă a BNR), ar rezulta o ieftinire de aproape 40 de bani pe litru, deci cam 20 de lei câştig la un plin.

Unde am fi în Europa

O reducere a accizei, în acelaşi cuantum, în euro, ar conduce la o scădere, cu efectul cumulat al TVA, de circa 8,3 cenţi pe litru. Acum, potrivit ultimelor date ale Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a preţurilor la carburanţi din Europa al Comisiei Europene, preţurile medii sunt de 1,15 euro litrul pentru benzină şi 1,19 euro pe litru pentru motorină, la noi. În cazul în care se va aplica această tăiere de taxa, şi dacă alte state menţin taxarea actuală, în România va fi cea mai ieftină benzină din UE, adică circa 1,07 euro pe litru-cea mai ieftină piaţă este acum cea din Bulgaria, cu 1,10 euro pe litru.

La motorină, situaţia ar fi  identică, chiar dacă diferenţele vor fi mult mai mici. La noi, preţul ar scădea la 1,11 euro pe litrul. Acum, în Bulgaria, preţul este de 1,114 euro litrul, iar în Luxemburg de 1,111 euro pe litru-acestea sunt ţările cu cele mai mici preţuri din UE.

Care ar fi riscul scăderii accizei

Primul ţine de banii la buget. După cum s-a văzut mai sus, această parte din acciză aduce venituri substanţiale la bugetul statului, or chiar şi după rectificarea bugetară, ţara va avea un deficit de 4,3% din PIB în acest an, deci departe de limita de 3% convenită prin tratatele europene. Iar ţinta este întoarcerea sub acest nivel în anii următori. Apoi, în condiţiile în care România nu mai are vreo barieră la înmatricularea maşinilor vechi, iar din scădere creşte accesibilitatea utilizării maşinilor la mâna a doua pe o reţea rutieră subdimensionată oricum, este posibil ca numărul autovehiculelor second hand să crească. Asta în condiţiile în care ţinta Comisiei Europene este de electrificare a transportului rutier, pe fondul tendinţei de decarbonizare,  iar România ar încuraja indirect folosirea la o scară mai largă tocmai a carburanţilor tradiţionali.