1EUR = 4.7777 RON | Bucureşti 6 º

Finanţe şi bănci

România va avea propriul fond de investiţii de risc. De unde va lua şi unde va băga banii?

În programul de guvernare al noii echipe a premierului Victor Ponta este prevăzută „înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc, prin participarea statului într-un parteneriat deschis şi a unor bănci / instituţii financiare interesate“. Este reluată astfel una dintre ideile mai vechi privind o entitate de investiţii al Statului Român, care însă nu au dat roade până acum. Succesul iniţiativei depinde de mai multe condiţii, potrivit specialiştilor în investiţii.

24 dec, 2012 | | ECONOMICA.net

Viitorul fond de investiţii cu capital de risc al României, este menit să „permită sectoarelor generatoare de creştere să acceadă la surse alternative de finanţare, în condiţiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-şi asuma riscurile pe care le implică această categorie de clienți / activităţi“.

„Mă bucur că a fost luată în considerare o propunere pe care am făcut-o şi ca lider al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri de la nivelul primului ministru. Totuşi, lucrurile trebuie clarificate, pentru ca eventualii finanţatori să ştie cu ce aude a face“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Ionel Blănculescu, secretar executiv al grupului menţionat mai sus şi preşedinte al firmei Consultanta & Investigatii Financiare.

Fondul ar trebui să fie „un fond suveran de investiţii, sau o companie de investiţii cu acest rol în care statul să aibă 100% din acţiuni“, în opinia consultantului citat.

„Fondul suveran de investiţii al României ar trebui să se finanţeze printr-un împrumut obligatar special, în care bondurile să fie convertibile în acţiuni ale companiilor de proiect pentru câteva mari investiţii“, a continuat Ionel Blănculescu. În acest fel bondurile speciale nu ar afecta deficitul bugetar.

„Dacă însă este vorba doar de participaţii ale statului român într-un parteneriat cu alte instituţii financiare, lucrurile ar putea degenera rapid“, spune consultantul.

Prin urmare, nu ar mai putea fi vorba de un fond de investiţii suveran, „care aibă succes când merge în ţările cu mari disponibilităţi financiare, cum sunt cele din zona Golfului Persic. Acestea ar putea subscrie la emisiunea de bonduri speciale ştiind că este vorba de in fond suveran al statului român. Dacă oficialii respectivi văd însă că, în construcţia respectivă, sunt şi interese private, atunci mai degrabă nu se bagă“, consideră Ionel Blănculescu.

S-ar pierde oportunitatea de a atrage, iniţial, până la 10 miliarde de dolari, beneficiind şi de „simpatia unor miniştri şi executivi de rang înalt din Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită şi celelalte ţări din zonă. Aceştia au făcut studiile în România şi ar fi atraşi de câteva proiecte mari de investiţii“, potrivit lui Ionel Blănculescu.

Cele câteva proiecte mari sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala electrică de la Tarniţa – Lăpuşeşti, autostrada spre vestul Europei şi cea dintre Comarnic şi Braşov.

„În ţările de care am vorbit, însă, dacă vine o companie privată care solicită finanţare, este întrebată dacă şi cât de mult este statul în spatele ei. Căci dacă nu este, atunci structurile respective nu dau banii“, completează secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.

Prevederea privind este inserată în portofoliul viitorului Minister al Turismului, IMM-urilor şi Mediului de afaceri, şi nu printre marile proiecte de care se va ocupa ministrul delegat de specialitate.

Ideile unui fond sau a unei societăţi de investiţii a statului român au început să circule încă de acum mai bine de trei ani.

Formularea din programul de guvernare al Guvernului abia învestit seamănă cu proiectul care se prefigura în toamna anului 2009 pe lângă Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGC): o societate pe acţiuni de tip IFN (instituţie financiară nebancară), la care FNGC să participe cu capital, statul să aibă 45% din acţiuni, iar ceilalţi parteneri, bănci, fonduri de investiţii de tip private equity să nu aibă fiecare mai mult de 20%.

Şi atunci, ca şi acum, profesioniştii din domeniu voiau clarificări şi precizau că statul fie îşi asumă singur răspunderea, fie rămâne un acţionar minoritar al unui fond de investiţii administrat independent de o societate de specialitate. Fondurile de investiţii suverane sunt numai ale statelor.

Tot acum 3 ani a mai apărut proiectul unei Societăţi de Investiţii de Stat, care avea ca promotor Autoriatea pentru Valorificarea Activelor Statelor şi care ar fi urmat să capitalizeze toate participaţiile minoritare ale statului şi nu numai.

„Un fond suveran de investiţii al României ar putea demonstra că şi statul poate face afaceri, acele mari afaceri care sunt în responsabilitatea sa. O astfel de companie de investiţii ar putea atrage mulţi profesionişti din domeniu, tocmai pentru că aici ar avea oportunităţi de dezvoltare personală pe care nu le-ar avea în altă parte“, a mai spus Ionel Blănculescu.

Statele lumii încearcă să se impune pe piaţa globală a capitalului prin fonduri suverane de investitii, care functionează pe principii de business, în beneficiul ţărilor respective.

Cel mai mare fond suveran de investiţii din lume este cel al Norvegiei, care recent l-a depăşit pe cel al Abu Dhabi, Abu Dhabi Investment Authority (ADIA), potrivit Qz.com.

În plus, fondul norvegian este un fod de pensii, Government Pension Fund – Globalşi are active de peste 650 de miliarde de dolari. ADIA are peste 620 de miliarde, SAFE Investment Company din China are aproape 570 de miliarde, SAMA Foreign Holdings din Arabia Saudită – 530 de milairde, iar China Investment Corporation – 480 de miliarde.

Însăşi OMV are ca acţionar semnificativ pe IPIC, International Petroleum Investment Company din Abu Dhabi.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO