România va avea un sistem energetic decarbonizat complet și fără riscuri dacă va instala mai puține centrale pe gaze și mai multe regenerabile și baterii decât are în plan – studiu EPG

România poate avea un mix energetic complet decarbonizat în anul 2040, fără riscuri privind securitatea energetică, dacă își propune capacități instalate pe bază de gaz natural mai reduse, respectiv 3,5 GW în 2030 față de 5,5 GW obiectivul din propunerea de plan integrat energie-mediu (PNIESC), creșterea capacității de energie eoliană și a tehnologiilor de stocare., arată un studiu al Energy Policy Group (EPG).
Mihai Nicuţ - Dum, 23 iun. 2024, 22:04
România va avea un sistem energetic decarbonizat complet și fără riscuri dacă va instala mai puține centrale pe gaze și mai multe regenerabile și baterii decât are în plan – studiu EPG

“Investițiile asumate în prezent, în propunera de PNIESC, nu asigură un sector energetic decarbonizat la nivelul anului 2040. Mai mult, înlocuirea gazului natural cu hidrogen în anul 2035 în toate centralele (precum este menționat în STL – strategia pe termen lung,n.red.) nu este rentabilă din punct de vedere economic. Așadar, există un risc major ca România să nu-și îndeplinească ținta de reducere a emisiilor dacă investițiile asumate în capacități de gaze naturale, pregătite pentru a prelua hidrogen regenarabil, vor continua să funcționeze pe bază de combustibili fosili din motive economice”, arată studiul.

Iată ce mai spune EPG:

Creșterea obiectivelor privind energia eoliană, la 17,7 GW onshore și 7,3 GW offshore în 2040, față de 13,1 GW în total în cadrul propunerii PNIESC, poate contribui la decarbonizarea completă a sectorului energetic până în 2040. România pare să aibă un avantaj competitiv în producerea energiei eoliene la nivel regional, investițiile în această tehnologie în Ungaria și Bulgaria având premise limitate. Totodată, valoarea de piață a energiei eoliene este mai mare decât cea a energiei solare pentru toți anii din cadrul modelării. 

Hidrocentralele existente sunt esențiale pentru echilibrarea unui sector energetic dominat de surse regenerabile. Cu toate acestea, noile investiții propuse în capacități hidro (300 MW în capacități de mici dimensiuni și 1 GW într-o hidrocentrală cu pompaj care ar urma să intre în funcțiune în 2032) ar avea doar un efect limitat asupra prețurilor energiei electrice și al securității energetice, în scenariul în care investițiile menționate anterior în stocare (baterii) sunt realizate.

Eliminarea cărbunelui din mixul energetic concomitent cu investiții mai reduse decât cele planificate în capacități noi de gaz natural nu determină riscuri din perspectiva securității energetice. Rezultatele modelării arată că producția pe bază de cărbune va fi rareori rentabilă începând cu anul 2025 (factor de capacitate preconizat de mai puțin de 1%), conform prețurilor piaței.

Noile capacități de energie nucleară pot contribui la realizarea unui sector energetic decarbonizat, chiar dacă investițiile planificate suferă întârzieri. Rezultatele modelării arată că potențialele întârzieri în construcția de noi capacități nucleare (două reactoare CANDU convenționale și 460 MW reactoare modulare mici) nu prezintă riscuri din perspectiva securității energetice, nici măcar în contextul scenariului cu un nivel redus de capacități pe bază de gaze naturale (3,5 GW). România ar continua să fie exportator net de energie electrică după 2030, în ciuda potențialelor întârzieri ale capacităților de energie nucleară, ca urmare a creșterii capacităților regenerabile, totuși prețurile energiei electrice vor fi puțin mai ridicate. În plus, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, programată pentru 2027-2029, respectiv scoaterea din sistem a 700 MW, nu va prezenta riscuri pentru securitatea energetică, chiar și într-un scenariu cu un nivel mai scăzut de gaze naturale. Acest lucru se datorează creșterii capacităților din surse de energie regenerabilă (SER), a stocării și o creștere (mai redusă) a capacităților de gaze naturale.

Iată și cu ce recomandări vine EPG:

  • Reevaluarea investițiilor în noi capacități de gaze naturale în funcție de nevoile reale ale sectorului energetic și în baza unor analize cost-beneficiu bine fundamentate. Instalarea unor grupuri având putere mai mică și implicit a unor capacitați mai reduse de gaze naturale pot echilibra un mix de energie electrică dominat de surse regenerabile înainte de 2040.
  • Reconsiderarea planurilor privind trecerea noilor capacități de gaze naturale la hidrogen regenerabil, întrucât acest proces nu este rentabil din punct de vedere economic.
  • Sprijinirea dezvoltării de capacități regenerabile suplimentare, cu un accent tot mai mare pe energia eoliană și pe stocare. Investițiile în energia eoliană offshore ar trebui să devină o prioritate pentru următorul deceniu, împreună cu o extindere a tehnologiilor de stocare la scară largă.
  • Accelerarea investițiilor în rețelele de transport și distribuție, pentru a putea prelua energia produsă de noile capacități din surse regenerabile și pentru a crește nivelul interconectării.
  • Renunțarea la subvenționarea capacităților pe bază de cărbune, întrucât acestea devin rapid nerentabile și nu implică riscuri din perspectiva securității energetice. Aceste fonduri ar trebui alocate pentru noi capacități din surse regenerabile și de stocare.
  • Prioritizarea investițiilor în modernizarea hidrocentralelor existente în detrimentul celor în noi capacități hidro care au un impact limitat asupra securității energetice și echilibrării rețelei.

Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în 2014. EPG contribuie la realizarea unui sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil și acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici și măsuri de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice: energie, clădiri, transporturi, industrie, agricultură.

Citește și:

Te-ar mai putea interesa și
CNIPMMR solicită Guvernului retragerea proiectului prin care companiile sunt obligate să comunice mai multe date către ANAF
CNIPMMR solicită Guvernului retragerea proiectului prin care companiile sunt obligate să comunice mai multe date către ...
Colegiul Naţional al CNIPMMR solicită Guvernului retragerea proiectului de hotărâre prin care se introduce obligaţia de a comunica noi date către sistemul ANAF prin intermediul aparatelor de......
O unitate a centralei nucleare Rostov din sudul Rusiei a fost oprită în urma unei defecțiuni
O unitate a centralei nucleare Rostov din sudul Rusiei a fost oprită în urma unei defecțiuni
Una dintre cele patru unităţi ale centralei nucleare Rostov din sudul Rusiei a fost oprită în urma unei disfuncţionalităţi, ...
TAROM a primit până acum 600 de cereri de despăgubire pentru zborurile anulate în protestului piloților din 8 iulie, dar 90% dintre acestea sunt incomplete
TAROM a primit până acum 600 de cereri de despăgubire pentru zborurile anulate în protestului piloților din 8 iulie, ...
Compania TAROM a înregistrat, până acum, 600 de solicitări pentru despăgubire în urma anulării zborurilor din 8 iulie, ...
FMI își menține prognoza cu privire de creșterea economiei mondiale cu 3,2% în acest an
FMI își menține prognoza cu privire de creșterea economiei mondiale cu 3,2% în acest an
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a menţinut estimările conform cărora economia mondială va înregistra în acest ...