România va redeschide emisiunea de euroobligaţiuni anul acesta

„Momentul lansării emisiunii, valoarea, precum şi randamentul (referinţa de preţ) acesteia urmează a se stabili în funcţie de condiţiile existente pe pieţele financiare internaţionale de la acea dată, precum şi de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice, operaţiunea urmând a fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice, în condiţiile legii”, se arată într-o notă de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Prin această operaţiune, Trezoreria „intenţionează să preîntâmpine efectele de contagiune externă, a căror evaluare nu este posibilă la momentul actual, prin consolidarea buffer-ului financiar în valută în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice şi pentru a evita eventuale presiuni asupra costurilor de finanţare din cursul anului datorate acestui fenomen”.

România a vândut în luna iunie 2008 euroobligaţiuni, pe termen de zece ani, prin carea a atras fonduri de 750 de milioane de euro, la un cupon de 6,5%, preţul de emisiune fiind de 98,59 euro pe unitate. Randamentul titlurilor a fost cu 1,7 puncte procentuale peste nivelul obligaţiunilor de referinţă.

Aranjorii împrumutului au fost băncile Credit Suisse, EFG Eurobank şi UBS.

Administratorii datoriei publice motivează redeschiderea acestei emisiuni prin faptul că o nouă operaţiune pe pieţele externe presupune costuri mai mari.

De asemenea, în nota de fundamentare se menţionează că Ministerul Finanţelor îşi propune să asigure o prezenţă constantă a României pe pieţele externe de capital ” în scopul valorificării în timp optim a ferestrelor de oportunitate care permit execuţia cu eficienţă şi eficacitate a tranzacţiilor pe aceste pieţe”.

Cristian Sporiş, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor care coordonează Trezoreria, a declarat în luna mai că Guvernul vrea să emită în trimestrul al treilea obligaţiuni pe pieţele internaţionale şi să reducă finanţarea de pe piaţa locală, în pofida temerilor generate de speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro.

Totodată, el a spus că România îşi menţine intenţia de a plasa până la 2,5 miliarde euro (3,2 miliarde dolari) pe plan internaţional în acest an, în funcţie de condiţiile de pe pieţe.

Sporiş a mai afirmat la acea dată, pentru Bloomberg, că România nu este constrânsă să se împrumute de pe pieţele internaţionale, deoarece are rezerve de aproximativ 4 miliarde euro şi o linie de finanţare de 1 miliard de euro de la Banca Mondială.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 2,25 miliarde de dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. La această sumă se adaugă împrumuturi de 35,95 miliarde de lei pe piaţa locală.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.