Românii evită educația și informarea. Ce arată datele oficiale despre cum folosim internetul

La nivelul Uniunii Europene, internetul este utilizat în principal pentru accesarea informației. Potrivit raportului, accesul la informații joacă un rol foarte important în societățile noastre, întrucât informațiile influențează toate aspectele vieții noastre, fie ele politice sau economice (cum ar fi găsirea de informații despre produse și servicii).

Aproximativ 72% dintre europeni caută online informații despre produse și servicii, iar 60% folosesc internetul pentru informații legate de sănătate. În schimb, în România, doar 54% dintre oameni fac acest lucru, al doilea cel mai scăzut nivel din toată Uniunea Europeană, după bulgari (47%). Cel mai ridicat nivel se află în Olanda (91%), Finlanda (90%) și Danemarca (89%).

”Așa-numita „cultură a ecranului” demonstrează că informațiile pot, de asemenea, să modeleze cultura. În cadrul anchetei privind TIC, accesul la informații a fost extins în 2025 cu trei indicatori noi: informații privind sănătatea fizică (de exemplu, despre simptomele gripei, hipertensiunea arterială, medicamentele pentru durere, procedurile chirurgicale, nutriția, măsurile de promovare a sănătății), informații privind sănătatea mintală (de exemplu, despre epuizarea profesională, depresia, anxietatea, tulburările alimentare, reducerea stresului) și găsirea de informații privind siguranța produselor (pericole pentru sănătate, compoziție, utilizare în condiții de siguranță, date de contact pentru a raporta probleme de siguranță)”, se arată în raport.

Dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, 60% au declarat că au utilizat internetul pentru a găsi informații despre sănătate. Este de remarcat faptul că 54% au căutat în special informații privind sănătatea fizică, iar 24% informații privind sănătatea mintală.

În România, 43% au căutat informații despre sănătate, iar 27% despre sănătatea fizică și 14% despre cea mintală. Proporția celor care au căutat informații despre sănătatea fizică a fost deosebit de ridicată în Cipru (80%) și în Finlanda (77%).

Proporția persoanelor care au utilizat internetul pentru a găsi informații despre siguranța produselor a fost de 36% în UE în 2025. Subiectul a fost căutat de 17% dintre români.

Un alt indicator relevant este utilizarea internetului pentru educație. Tehnologiile digitale au deschis o nouă eră în domeniul educației, lărgind orizontul posibilităților în materie de învățare și predare. Educația electronică este abordată în ancheta privind TIC prin intermediul unor indicatori care măsoară procentul de persoane care au finalizat un curs online sau care au comunicat cu cadrele didactice prin intermediul instrumentelor digitale.

În 2025, 34,8 % dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au urmat un curs online sau au folosit materiale de învățare online. Cele mai mari procente se înregistrează în Olanda (60,2%), Irlanda (59,7%)
și Finlanda (50,7%)

În România, procentele pentru cursuri online, materiale educaționale sau interacțiuni cu profesori sunt cele mai scăzute din Europa, cu 11,8%. Suntem urmați de Bulgaria, cu 18,4%, și Cipru, cu 21%.

Alte diferențe majore față de Vest: primii la rețele sociale

Comunicarea este un obiectiv foarte important și, probabil, mai vizibil al TIC. Ca atare, aceasta este evaluată în cadrul sondajului Eurostat prin cel puțin cele patru variabile: utilizarea serviciilor de mesagerie instantanee (cum ar fi WhatsApp, Messenger etc.), participarea la rețelele sociale (Facebook, Snapchat etc.), efectuarea de apeluri, precum și trimiterea și primirea de e-mailuri.

La nivelul UE, în 2025, 82% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au declarat că au trimis sau primit e-mailuri, procentul fiind similar cu cel al celor care au utilizat mesageria instantanee. Apelurile telefonice sau video au fost utilizate de 76% dintre persoanele din UE, în timp ce 67% au declarat că participă la rețelele sociale. Proporția persoanelor care au trimis sau primit e-mailuri a fost deosebit de ridicată în Țările de Jos (98%), Danemarca (97%), Irlanda și Finlanda (ambele cu 95%) în 2025.

Din nou, România figurează pe ultimul loc la comunicarea prin e-mail (43%), în schimb, suntem printre primii la divertisment online. Datele arată că 80% dintre români participă la rețele sociale, mult peste media europeană de 67%. De asemenea, 78% folosesc apeluri video sau telefonice prin internet, iar 72% utilizează aplicații de mesagerie instant.

În schimb, doar 46% dintre români folosesc e-mailul, mult sub media UE de 82%, ceea ce evidențiază o diferență majoră în modul de comunicare digitală față de alte state.

Accesul la informație, esențial pentru economie

Eurostat subliniază că accesul la informație joacă un rol esențial în economie și societate, influențând deciziile de consum, sănătatea și participarea civică.

În acest context, diferențele dintre România și alte state europene ridică semne de întrebare privind nivelul de alfabetizare digitală și modul în care populația valorifică accesul la internet.

La nivel european, utilizarea internetului devine tot mai sofisticată. Aproape o treime dintre utilizatori folosesc deja instrumente de inteligență artificială generativă, în principal pentru uz personal, dar și în scop profesional sau educațional.

Statele nordice conduc și la capitolul utilizării instrumentelor digitale avansate, inclusiv inteligență artificială generativă, unde aproape jumătate din populație folosește astfel de tehnologii.

Inteligența artificială generativă (IA) poate crea conținut nou, precum text, imagini, cod de programare, videoclipuri sau alte date, pe baza informațiilor disponibile și a modelelor pe care le-a învățat din exemple existente. Pentru a genera acest conținut, are nevoie de o solicitare din partea utilizatorului, cum ar fi o întrebare, instrucțiuni sau o temă pe care să se concentreze.

În UE, în 2025, aproape 1 din 3 persoane a utilizat instrumente de AI generativă, cel mai adesea din motive personale (25%), în scopuri profesionale (15%) sau chiar pentru educația formală (9%). Danemarca (48%), Estonia (47%), Finlanda și Malta (ambele cu 46%) au raportat cele mai ridicate rate de persoane care au utilizat instrumente de AI generativă în 2025 dintre țările UE. Ratele persoanelor care au utilizat instrumente de AI generativă au crescut la 56% în Norvegia.

În contrast, România rămâne mai degrabă o piață dominată de consumul de social media, cu o utilizare limitată a internetului pentru informare, educație sau decizii economice, ceea ce ar putea avea implicații pe termen lung pentru competitivitate și dezvoltare.