Românii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Andrei VEZI TRADIŢII ŞI OBICEIURI

Miercuri, peste 660.000 de români care poartă numele Sfântului Andrei îşi sărbătoresc onomastica. Din totalul româncelor, 279.147, poartă numele de Andreea, 24.329 numele Andra, iar 20.552 – Andrea. De asemenea, 6.996 de femei se numesc Andreia, iar alte 350 Andruţa şi Andruşa.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv, 316.450, poartă numele Andrei, 12.099 se numesc Andras, 3.265 – Endre, iar 3.784 Andreeas sau Andreas. În plus, statisticile existente la nivel naţional arată că 730 de bărbaţi poartă numele de Andreiu, 13 Andruşa şi Andruţa, iar alţi 22 se numesc Andrieş.

La fel ca multe alte sărbători din calendarul ortodox al românilor, şi sărbătoarea Sfântul Andrei este asociată cu o mulţime de datini şi obiceiuri populare. Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (29 spre 30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodariile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământeşti. De aici există tradiţia că de Sfântul Andrei se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfăşoară la miezul nopţii, în cimitir cu apă sfinţită, lumânări, un vas nou cu gura largă şi câţiva bănuţi de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor.

Legendele din Bucovina spun că în noaptea Sfântului Andrei, lupii încep sî vorbească şi îşi mişcă gâturile înţepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi, acesta se va transforma în vârcolac.

Tot de Sfântul Andrei, femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenuşă caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă. Ca să se apere de vârcolaci, atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă. În unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentre fetele tinere nemăritate. Se spune că un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”. Singură în faţa sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie, ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.

Un alt obicei pentru a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului, o fată dezbracată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.

De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.