Românii se simt bine şi în siguranţă în Uniunea Europeană – datele celui mai recent Eurobarometru

Nu mai puţin de 74% dintre cetăţenii europeni consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, iar 21% spun că aceasta nu a beneficiat, proporţie care a crescut cu un punct procentual faţă de ultimul Eurobarometru din noiembrie 2025.

Potrivit unui comunicat al PE dat publicităţii miercuri, acesta este cel mai ridicat procentaj înregistrat vreodată într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost pusă pentru prima dată în 1983.

Românii au aceeaşi opinie în proporţie de 73%, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de ultimul sondaj, iar 23% au o opinie contrară.

Întrebaţi care sunt beneficiile apartenenţei ţării lor la UE, principalele răspunsuri oferite la nivelul blocului comunitar au fost că „UE contribuie la protejarea păcii şi consolidarea securităţii” (40%), „Statutul de membru UE contribuie la îmbunătăţirea cooperării dintre ţara noastră şi alte ţări ale UE” (34%) şi respectiv „UE contribuie la creşterea economică din ţara noastră” (28%).

În ceea ce-i priveşte pe români, principalul beneficiu identificat a fost că „UE oferă noi oportunităţi de muncă” (37%), urmate de „UE contribuie la protejarea păcii şi consolidarea securităţii” (28%), respectiv „UE contribuie la creşterea economică” şi „UE îmbunătăţeşte nivelul de trai” (câte 25%).

Românii sunt mult mai optimişti decât restul europenilor în privinţa viitorului lumii, 57% declarându-se optimişti şi 38% pesimişti, în comparaţie cu 38% optimişti cetăţenii UE şi 58% pesimişti.

Părerile românilor sunt mai apropiate de cele ale celorlalţi cetăţeni din UE când vine vorba despre viitorul UE, al ţării lor sau al familiei şi cel personal. O proporţie de 60% dintre români sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, faţă de 36% pesimişti, în timp ce la nivelul UE aceste proporţii sunt de 59% şi respectiv 37%.

În privinţa viitorului ţării lor, 60% dintre români se declară optimişti, în creştere cu un punct procentual faţă de ultimul Eurobarometru din noiembrie 2025, în timp ce, la polul opus, 38% spun că sunt pesimişti, proporţie rămasă constantă de la ultimul sondaj la nivelul UE. Referitor la viitorul familiei şi personal, 76% dintre români se declară optimişti, în creştere cu patru puncte procentuale de la ultimul Eurobarometru, proporţie identică cu cea de la nivel european.

Întrebaţi ce sentimente le definesc cel mai bine starea emoţională actuală, cetăţenii europeni au răspuns în primul rând incertitudine (44%), speranţă (43%), încredere (33%) şi senitătate (27%), iar românii au preferat să răspundă – speranţă (49%), încredere (40%), incertitudine (37%) şi neputinţă (29%).

Nu mai puţin de 74% dintre români sunt de acord cu afirmaţia că UE este un loc de stabilitate într-o lume cu probleme (în creştere cu 5 pp faţă de ultimul sondaj), faţă de 75% media UE, iar 23% dintre români şi respectiv 22% dintre europeni sunt în dezacord cu această afirmaţie.

Apoi, 54% dintre români cred că rolul UE de a proteja cetăţenii împotriva crizelor globale şi a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important, în creştere cu şapte puncte procentuale, faţă de 68% la nivelul UE (+2 pp). Pe de altă parte, 26% dintre români cred că rolul UE ar trebui să devină mai puţin important în acest context, faţă de doar 11% la nivelul UE.

Întrebaţi pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-şi consolida poziţia în lume, cetăţenii UE au răspuns în primul rând „Apărare şi securitate” (39%, +1 pp), „Independenţa, resursele şi infrastructurile energetice” (35%, +6 pp) şi „Competitivitate, economie şi industrie” (32%, la fel ca în noiembrie 2025). Românii au pus şi ei pe primul plan Apărarea şi securitatea (36%, + 2 pp), pe locul al doilea s-a situat Competitivitatea, economia şi industria (27%, + 2 pp), iar pe locul al treilea la egalitate Independenţa energetică şi Securitatea alimentară şi agricultura, cu câte 26%, cea de a doua în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de ultimul Eurobarometru.

În ceea ce priveşte subiectele pe care le-ar dori abordate cu prioritate de Parlamentul European, opiniile de la nivelul UE coincid cu ale românilor, deşi procentele diferă. Astfel, cetăţenii UE au pus pe primele trei locuri Inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (47%), Economia şi crearea de locuri de muncă (35%) şi respectiv Apărarea şi securitatea UE (34%). Românii au avut aceleaşi opţiuni, dar proporţiile în care au ales aceste teme sunt de 42%, 41% şi respectiv 31%. Pe locul al patrulea s-a aflat în România Agricultura şi securitatea alimentară (28%), temă care îi preocupă la nivelul UE pe 20% dintre respondenţi.

„În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se aşteaptă în mod clar de la noi să acţionăm decisiv pentru a le oferi cetăţenilor noştri securitate, prosperitate şi oportunităţi’, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată în comunicatul PE.

În ceea priveşte satisfacţia privind calitatea vieţii, 83% dintre cetăţenii UE se declară foarte sau destul de mulţumiţi, iar 17% nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi. Proporţia românilor mulţumiţi de calitatea vieţii este de 63%, iar a celor nemulţumiţi este de 37%.

Întrebaţi care ar fi principalele domenii în care schimbările le-ar îmbunătăţi calitatea vieţii, cetăţenii UE au răspuns Situaţia financiară şi capacitatea de a face faţă cheltuielilor zilnice (42%), Calitatea şi accesibilitatea asistenţei medicale (37%) şi respectiv Sănătatea fizică şi mentală (35%), în timp ce românii au pus imediat după situaţia financiară (38%), Siguranţa locului de muncă şi condiţiile de muncă (33%) şi Calitatea şi accesibilitatea asistenţei medicale (29%).

Sondajul Eurobarometru al PE din primăvara anului 2026 a fost realizat de agenţia de cercetare Verian în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, iar în unele state membre – Cipru, Danemarca, Malta, Finlanda şi Suedia – au fost realizate şi interviuri video suplimentare. În total, au fost realizate 26.421 de interviuri, iar rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară.