Romarm are nevoie de specialiști tineri, dar lucrează cu utilaje vechi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform lui Răzvan Pîrcălăbescu, lipsa oamenilor care să asigure producția de armament peste 5, 10 sau 20 de ani a devenit o problemă de siguranță strategică.

În cadrul emisiunii „Cine te apără?” de la Aleph News, șeful Romarm a evidențiat îmbătrânirea extremă a forței de muncă din fabricile de stat. „Cea mai mare problemă a industriei de apărare: media de vârstă în industria de stat depăşeşte 60 de ani”, a declarat Pîrcălăbescu.

Pentru un sector industrial modern, care reclamă specialiști calificați în mecanică, electronică, chimie, ingineria materialelor, automatizări, software și inteligență artificială, situația este critică. Deși Romarm încearcă să schimbe acest trend prin parteneriate active cu instituții de învățământ superior precum Universitatea Politehnica din București, Academia Tehnică Militară și Academia de Studii Economice (ASE), universitățile nu pot soluționa singure problema.

Pîrcălăbescu a subliniat că un absolvent are nevoie, în primul rând, de o perspectivă profesională clară și stabilă. „Este greu să promiţi unui tânăr o carieră când vede la televizor instabilitate, iar decidenţii preferă importul în locul producţiei”, a explicat șeful Romarm.

Procesul de formare a unui specialist în industria de armament este de lungă durată, unele competențe specifice fiind dobândite exclusiv pe liniile de producție, prin ani de experiență practică. În momentul în care un angajat senior se pensionează, golul lăsat nu poate fi acoperit instantaneu de un proaspăt absolvent. Din acest motiv, problema resursei umane este direct legată de continuitatea contractelor.

Fără comenzi clare, fabricile nu pot susține financiar personalul, iar dacă specialiștii pleacă, unitățile își pierd capacitatea operațională de producție în momentul în care apar noi comenzi. În acest scenariu, chiar dacă România va aloca bugete masive pentru apărare, fondurile nu vor fi suficiente din cauza lipsei de personal calificat.

Aceeași criză se manifestă și în activitățile de cercetare-dezvoltare. Directorul general Romarm consideră că industria are nevoie urgentă de predictibilitate în programele naționale de achiziții militare, pentru a ști din timp ce tehnologii trebuie dezvoltate și ce capacități industriale trebuie menținute în funcțiune. „Este nevoie de un plan de înzestrare pe 4-5-10 ani”, a punctat șeful companiei de stat.
Pe lângă deficitul de personal, structura corporativă actuală a grupului Romarm pune presiune pe eficiența economică, iar multe dintre cele 15 filiale se află într-o situație financiară extrem de precară.

„Majoritatea celor 15 filiale sunt în prag de faliment: fără comenzi interne, cu obligații costisitoare, utilaje menținute în funcțiune pentru caz de război, pază. Astăzi există 15 directori generali, 15 directori economici, 15 consilii de administrație. Sunt costuri fără plusvaloare”, a declarat directorul general al Romarm.

El a precizat însă că soluția nu constă în disponibilizări în masă, ci în optimizarea structurilor administrative și tehnologice. „Restructurarea nu înseamnă concedieri, ci retehnologizare”, a subliniat Răzvan Pîrcălăbescu.

O altă dificultate majoră rămâne prezența echipamentelor tehnologice profund învechite în unele fabrici. Un caz particular folosit ca exemplu este cel al uzinei de la Cugir, unde managerul afirmă că blocajele nu sunt cauzate de lipsa de piață, ci de limitările tehnice.

„Problemele de la Cugir vin din echipamentele învechite, nu din lipsa comenzilor. Comenzile sunt foarte mari”, a arătat șeful Romarm.