ROMARM vrea să devină hub regional NATO. Directorul companiei cere 1% din PIB și acuză blocaje politice în accesarea fondurilor SAFE. Lista proiectelor

15 06. 2026
ceo Romarm - 006

Economica.net: Cum se schimbă concret strategia ROMARM după accesul României la finanțarea SAFE? Care sunt primele proiecte pe care le considerați eligibile?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Accesul la finanțarea prin programul SAFE asigură o alocare masivă de fonduri pentru acest sector. Vorbim despre o injecție de capital care ne permite să trecem de la o strategie de menținere a capabilităților, la o dezvoltare accelerată. Concret, strategia noastră se schimbă printr-o reorientare clară către inovație. Pe de o parte, dorim să ne consolidăm poziția de lider regional în producția de muniție. Proiecte pe care le considerăm prioritare sunt cele din zona echipamentelor autonome, mai exact dezvoltarea de sisteme aeriene (UAV) și terestre (UGV). Deși SAFE este la bază un program de achiziții militare, Guvernul României a transmis un mesaj ferm: companiilor care vor câștiga aceste contracte li se va impune un procent obligatoriu de cooperare tehnologică, adică operațiuni de offset. Acest mecanism este esențial pentru noi. Ne poziționează ca partenerul principal pentru orice companie internațională care dorește să investească și să dezvolte tehnologie în România. Suntem complet deschiși să colaborăm cu acești parteneri pentru a construi împreună, aici, capabilitățile de apărare ale viitorului.

Economica.net: Ce procent din fondurile SAFE credeți că ar putea ajunge efectiv în industria românească de apărare și ce parte ar putea reveni ROMARM?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Dacă vorbim despre procente exacte, trebuie să fim foarte pragmatici și să privim structura acestui buget. Deși avem o alocare considerabilă, de 16,68 miliarde de euro, trebuie să înțelegem că aceste fonduri au o destinație complexă, o parte semnificativă fiind direcționată către dezvoltarea infrastructurii critice. Prin urmare, miza industriei naționale și, implicit, a ROMARM, nu este să aștepte o fracție directă din bugetul brut, ci să valorifice la maximum componenta de cooperare industrială – offset-ul. Așteptarea noastră clară este ca marii actori internaționali, câștigătorii programului SAFE, să se îndrepte către noi pentru execuția acestor obligații de cooperare tehnologică. ROMARM își dorește să colaboreze cu cât mai mulți dintre acești parteneri strategici, iar mesajul meu pentru ei este simplu: suntem pe deplin pregătiți să îi primim. Nu oferim doar forță de muncă sau hale, ci un ecosistem complet. Punem la dispoziția partenerilor noștri licențele necesare, autorizările și acreditările specifice industriei de apărare, precum și spații industriale. Practic, oferim o bază solidă și conformă pentru ca ei să poată investi și produce imediat, eficient și în siguranță.

Economica.net: Există deja proiecte sau discuții avansate cu autoritățile privind utilizarea SAFE pentru capacități industriale ROMARM?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: În ultima perioadă am intensificat dialogul și negocierile cu autoritățile române implicate în programul SAFE. Le-am transmis foarte clar dorința companiei ROMARM de a se implica activ în această inițiativă, punând pe masă expertiza tehnică și capabilitățile noastre industriale. Doresc să folosesc acest prilej pentru a adresa mulțumiri celor care au înțeles cu adevărat importanța strategică a acestui demers. Mulțumesc în mod deosebit Președintelui României, Excelența sa domnul Nicușor Dan, și echipei din cadrul Administrației Prezidențiale, reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne (MAI), precum și celorlalte structuri din sistemul național de apărare. Acest parteneriat interinstituțional este cu atât mai vital cu cât, din păcate, întâmpinăm piedici majore exact din direcția din care ar fi trebuit să fim susținuți cel mai mult. În ciuda faptului că actualul ministru al Apărării Naționale, domnul Radu Miruță, pare să aibă o agendă care vizează vulnerabilizarea și chiar distrugerea industriei naționale de apărare, noi rămânem fermi pe poziții. Pe această cale, le mulțumesc public tuturor partenerilor și profesioniștilor din industria de apărare, militarilor din MApN care au dat dovadă de solidaritate, care au făcut front comun și nu i-au permis să ducă la bun sfârșit acest plan nociv pentru România.

Economica.net: Care sunt astăzi cele mai mari blocaje industriale din interiorul ROMARM: lipsa investițiilor, capacitatea de producție, forța de muncă sau tehnologia?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Dacă analizăm cu obiectivitate situația din interiorul ROMARM, constatăm că aceste blocaje nu sunt izolate, ci profund interconectate. Un impediment critic îl reprezintă decalajul tehnologic, care este consecința directă a subfinanțării și a investițiilor reduse din ultimele decenii. O mare parte dintre liniile noastre de fabricație necesită o modernizare urgentă. Nu putem vorbi despre competitivitate reală până nu ne aliniem complet la standardele de eficiență și calitate impuse de NATO. Ne lovim de impredictibilitatea generată de factorul politic. Ingerințele politice, adesea neavizate sau, din păcate, chiar rău intenționate, frânează dezvoltarea. Industria de apărare este un domeniu de siguranță națională; ea are nevoie de stabilitate și de asumarea unor decizii strategice pe termen mediu și lung privind dezvoltarea capacităților de producție, nu de schimbări de direcție la fiecare ciclu electoral. Ne confruntăm cu o provocare majoră la nivelul forței de muncă. O industrie de apărare modernă necesită specialiști extrem de bine pregătiți. Aici este vital ca sistemul educațional și mediul academic românesc să fie racordate la realitățile industriale și să înceapă să formeze personalul tehnic și de inginerie de care avem nevoie astăzi. Supraviețuirea și relevanța noastră pe piața globală depind de alocarea unor bugete pentru Cercetare și Dezvoltare (R&D). Fără inovație, vom rămâne doar executanți, în loc să devenim furnizori de soluții tehnologice avansate.

Economica.net: Dacă mâine ați primi comenzi de câteva miliarde de euro, care uzine din ROMARM ar putea scala rapid producția și care ar avea nevoie de modernizări majore?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Dacă mâine am semna contracte de o asemenea anvergură, principalul nostru motor pentru o scalare rapidă a producției ar fi, fără îndoială, resursa umană. La nivelul întregii companii ROMARM, în toate filialele noastre, avem un nucleu de specialiști extrem de bine pregătiți și dedicați, capabili să mobilizeze și să inițieze fluxurile de lucru în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, trebuie să fim realiști în privința infrastructurii tehnologice. Nu aș face o diferențiere între uzine, pentru că realitatea este că toate fabricile noastre au nevoie de programe majore de modernizare. Pentru a ține pasul cu provocările geopolitice actuale, cu ritmul alert al inovației și pentru a putea susține onorarea unor contracte internaționale de miliarde de euro la standarde NATO, nu ne putem baza doar pe expertiza angajaților. Capacitatea de a livra volume mari, la o calitate constantă, necesită un flux de investiții solide și continue în retehnologizare, automatizare și digitalizare pe tot lanțul nostru de producție.

Economica.net: Pulberile, explozivii și munițiile sunt considerate puncte critice la nivel european. Este ROMARM pregătită să răspundă acestei cereri?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: ROMARM deține un avantaj strategic istoric în acest domeniu, dar reactivarea liniilor la standardele actuale necesită investiții masive în securitatea proceselor și automatizare. Companii din cadrul ROMARM au linii de producție deja active, forță de muncă familiarizată cu procesele curente și certificări NATO parțiale sau totale, ceea ce le permite să accelereze producția prin introducerea de schimburi suplimentare și achiziția de materii prime. Cel mai important pilon în această strategie este programul pentru noua fabrică de pulberi de la Pirochim Victoria, dezvoltată în parteneriat strategic cu gigantul Rheinmetall. Aceasta nu va fi doar o facilitate locală de producție, ci se va profila drept una dintre cele mai mari și moderne fabrici din Europa, perfect aliniată cu inițiativa europeană ASAP (Act in Support of Ammunition Production). Obiectivul nostru major este atingerea independenței strategice. Ne dorim ca, în cel mai scurt timp, capacitățile de la Victoria să devină pe deplin operaționale și să asigure autosuficiența. Viziunea noastră este clară: ROMARM trebuie să fie capabilă să producă absolut tot ceea ce solicită sistemul național de apărare într-un ciclu integrat de la materia primă, până la produsul finit, fără verigi lipsă. În acest sens, un aspect esențial care adesea reprezintă un blocaj major în industrie este producția de inițiatoare. De aceea, planul nostru include dezvoltarea urgentă a unei capacități industriale de mari dimensiuni pentru producția de capse detonante. Doar securizând intern aceste componente critice, pe întreg lanțul de fabricație, vom garanta că România nu va mai fi vulnerabilă la crizele de pe piața internațională.

Economica.net: SAFE favorizează proiectele europene comune. Cu ce parteneri internaționali discută ROMARM pentru proiecte comune sau transfer tehnologic?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Mecanismul SAFE reprezintă o pârghie esențială pentru integrarea industriei autohtone în lanțurile de aprovizionare aliate, iar ROMARM este deja într-o dinamică excelentă de colaborare cu toți actorii majori care au câștigat proiecte în cadrul acestui program. La nivel european, am organizat deja o primă întâlnire strategică între gigantul german Rheinmetall și companiile românești din industria de apărare, membre OPIA(Organizația Patronală Industria de Apărare), scopul fiind acela de a pune bazele unei producții solide, realizate direct în România. În plus, suntem în curs de pregătire a unui eveniment similar alături de grupul tehnologic francez Thales, fiind în discuții avansate și cu alți lideri globali din sector. Pe dimensiunea transatlantică, parteneriatul nostru de succes de la București, unde producem transportoarele Piranha 5 împreună cu partenerul american, reprezintă un model de transfer tehnologic reușit și un pilon de bază pentru înzestrarea forțelor armate. Cu toate acestea, privim cu profundă mâhnire cum aceste eforturi uriașe de cooperare internațională sunt blocate inexplicabil de la cel mai înalt nivel. Am aflat cu revoltă despre decizia prin care vremelnicul ministru – incompetent, Radu Miruță, a ales să excludă aceste capacități strategice și parteneriate vitale de pe lista trimisă pentru finanțarea SAFE. Este o hotărâre care lovește direct în interesele industriale și economice ale țării, însă am convingerea că responsabilitatea profesioniștilor din industria de apărare și sprijinul partenerilor noștri instituționali vor prevala în fața unor astfel de decizii de conjunctură.

Economica.net: Vedeți viitorul ROMARM ca producător independent sau mai degrabă ca parte a unor lanțuri industriale europene?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Viitorul ROMARM nu poate fi definit printr-o alegere exclusivă. Răspunsul corect și singurul viabil pe termen lung este o abordare duală: trebuie să fim și un producător național independent, și un nod esențial în lanțurile industriale europene și euro-atlantice. Pe de o parte, capacitatea de a produce independent rămâne o chestiune nenegociabilă de siguranță națională și suveranitate. Pentru munițiile, pulberile și echipamentele critice, România trebuie să aibă garanția că se poate baza exclusiv pe capacitățile interne. Nu ne putem permite să depindem de fluctuațiile și blocajele pieței externe în situații de criză. Aici, ROMARM trebuie să asigure autosuficiența. Pe de altă parte, izolaționismul tehnologic nu este o opțiune în secolul 21. Pentru a rămâne competitivi, pentru a avea acces la tehnologie de ultimă oră și pentru a scala eficient, trebuie să fim profund integrați în lanțurile valorice europene. Parteneriatele strategice cu marile companii internaționale ne aduc transfer vital de know-how, interoperabilitate reală la standarde NATO și posibilitatea de a participa la programe masive de achiziții. Prin urmare, viziunea mea este aceea a unui ROMARM care acționează ca un pilon hibrid: o companie capabilă să susțină armata română prin forțe proprii atunci când situația o cere, dar, în același timp, un partener de încredere și indispensabil în arhitectura globală a marilor jucători din industria de apărare.

Economica.net: Există uzine ROMARM care ar putea deveni hub-uri regionale pentru producție europeană?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Categoric, avem un  avantaj strategic. C.N. ROMARM S.A. are potențialul de a deveni un hub regional de producție pentru Europa de Sud-Est, în special pentru muniția de calibru NATO. Până în 2030, compania trebuie să treacă de la statutul de „furnizor național” la cel de „actor european relevant”, integrat în arhitectura industrială a NATO. Pentru ca aceste uzine să nu rămână doar „capacități naționale”, ci să devină hub-uri regionale, strategia trebuie să includă:

*Certificări și Standarde: Adoptarea riguroasă a standardelor NATO/europene care să permită exportul automat în orice stat aliat.

*Parteneriate de tip „Joint Venture”: Nu pot deveni hub-uri de succes dacă operează izolat. Trebuie să atragă capital și expertiză prin parteneriate cu giganți, care să le integreze în lanțurile lor logistice.

*Digitalizarea fluxului: Un hub regional trebuie să aibă o trasabilitate digitală impecabilă a produselor. Implementarea unor sisteme ERP avansate, care să permită partenerilor externi să monitorizeze stocurile și capacitățile în timp real, este esențială.

Economica.net: Există riscul ca România să folosească SAFE mai ales pentru importuri, în loc să construiască producție locală?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Riscul la care faceți referire este real, tocmai pentru că mecanismul SAFE, prin definiția sa tehnică, este un instrument conceput pentru achiziția comună de echipamente militare. Există întotdeauna tentația și calea cea mai ușoară pentru unii decidenți de a folosi aceste fonduri exclusiv pentru importuri rapide de produse finite. Totuși, mesajul industriei naționale de apărare este categoric și unitar. Viziunea Organizației Patronale a Industriei de Apărare (OPIA) și a tuturor membrilor săi este diametral opusă unei abordări de tip cumpărăm de pe raft și atât. Obiectivul nostru principal este ca aceste achiziții să se traducă în producție internă. Ne dorim să construim și să integrăm totul aici, în România. Și vreau să fiu extrem de clar în această privință: industria românească este gata să facă acest lucru. Suntem pregătiți să asimilăm tehnologie, să dezvoltăm linii de asamblare și să producem la standardele cerute. A folosi programul SAFE doar ca pe un simplu buget de cumpărături externe, fără a cere fabricarea echipamentelor pe teritoriul național, ar însemna să ratăm o șansă istorică. Rolul OPIA și al companiilor noastre este să ne asigurăm că acești bani generează nu doar achiziții, ci valoare adăugată, locuri de muncă și securitate industrială reală pentru România.

Economica.net: Cât ar trebui investit în următorii 3–5 ani pentru ca ROMARM să funcționeze la o scară compatibilă cu noua cerere europeană?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Când vorbim despre extinderea capacităților ROMARM pentru a răspunde cererii europene, nu mai putem opera cu bugete de supraviețuire sau cu finanțări punctuale. Trebuie să trecem la o strategie de investiții macroeconomice. Viziunea noastră este clară: exact așa cum România și-a asumat și alocă un buget de aproximativ 2,45% din PIB pentru Apărare, fonduri destinate funcționării armatei și achizițiilor externe, este imperativ să instituim o alocare asumată și pentru industria de apărare. Propunerea pe care o avansăm este ca, începând cu anul 2027, un procent de minimum 1% din PIB să fie direcționat exclusiv către investițiile și retehnologizarea industriei naționale de profil, urmând ca această alocare să crească treptat spre 2,5% în următorii zece ani. Vreau să subliniez un aspect esențial: acești bani nu reprezintă o cheltuială, ci probabil cea mai sigură investiție pe care o poate face statul român astăzi. Conform proiecțiilor noastre strategice, o infuzie de capital de această anvergură va declanșa un efect de multiplicare uriaș. Estimăm că, susținută prin acest 1%, industria de apărare revitalizată va ajunge să genereze o plusvaloare extraordinară în economie, de până la 5% din PIB începând cu anii următori. Practic, vorbim despre o decizie care nu doar că ne va garanta securitatea națională, ci va produce creștere economică reală, inovație, locuri de muncă înalt calificate și un potențial enorm de export.

Economica.net: Cu cât poate crește producția ROMARM în următorii ani dacă finanțarea SAFE este utilizată integral?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Dacă finanțarea prin mecanismul SAFE este atrasă și utilizată inteligent, nu vorbim doar despre o simplă ajustare a producției, ci despre o transformare radicală a performanței noastre. Viziunea cu care am preluat acest mandat și obiectivul meu principal, asumat în calitate de director, este unul foarte clar: creșterea indicatorilor economici ai companiei de cel puțin 5 ori în următorii ani. O multiplicare a cifrelor de afaceri și a volumului de contracte nu este doar o dorință, ci un target realizabil dacă eliminăm blocajele și folosim programele europene ca pe o rampă de lansare. SAFE reprezintă exact acel catalizator necesar o injecție de tehnologie și capital care ne permite să activăm potențialul uriaș de producție pe care îl avem. Cu echipamentele potrivite și o strategie comercială agresivă, o creștere de 5 ori a performanței ROMARM este absolut necesară pentru a ne recâștiga locul pe care îl merităm pe piața internațională de armament.

Economica.net: Unde vedeți ROMARM în 2030: producător de muniții, integrator regional sau actor european relevant?

Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm: Așa cum am mai subliniat, CN ROMARM SA nu trebuie să aleagă între aceste roluri, deoarece este deja un integrator regional și o companie cu o relevanță europeană consolidată. Dar orizontul nostru pentru anul 2030 merge mult dincolo de granițele continentului. Până în 2030, ROMARM va finaliza un proces profund de transformare digitală și modernizare. Nu ne vom limita la statutul de producător clasic, ci vom fi o entitate capabilă să participe activ la dezvoltarea noilor tehnologii de apărare, fiind recunoscuți ca un partener strategic de încredere la nivel global. Viziunea mea pe zona comercială este ca ROMARM să devină un jucător ofensiv nu doar pe piața din România și din Europa, ci pe marile piețe emergente. Vizăm o expansiune a exporturilor în Africa, Orientul Mijlociu, Asia și America Latină. Acesta este motivul pentru care avem o prezență din ce în ce mai agresivă comercial la marile expoziții și târguri internaționale de profil, securizând parteneriate strategice B2B. În final, miza este una de interes național: prin această politică de export, ROMARM va deveni un pilon de echilibru pentru balanța comercială a României, având capacitatea de a transforma un sector marcat anterior de deficit într-un motor de creștere economică exponențială.