Romgaz cere ca în legislația energetică să apară funcția de „black start”, pe care o poate asigura viitoarea centrală de la Iernut

Solicitarea apare într-o notă pe care Romgaz a trimis-o ANRE referitoare la modificările pe care care fiecare actor din piață le solicită pentru adaptarea unui ordin, aflat încă la stadiul de proiect, prin care se va decide cum se sa implementa și la noi celebrul regulament 943, de funcționare a pieței de electricitate în UE. O dezbatere publică pe marginea acestor modificări va avea loc mâine, 17 decembrie.

Serviciul de sistem este „orice serviciu necesar pentru exploatarea sistemelor de transport sau de distribuție, inclusiv serviciile de echilibrare și serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenței, dar fără a include și gestionarea congestiilor”

Observaţia Romgaz este că „în această definitie să fie remarcat ca serviciu de sistem reglajul primar şi funcţia de „black start””.

Iată fundamentarea companiei:
„Reglajul primar este prima funcţie a grupurilor generatoare care intervine în cateva secunde pentru limitarea abaterilor de frecventa fată de un anumit consemn a sistemelor interconectate. Această funcţie se traduce prin încăracarea sau descărcarea automată a grupurilor generatoare la abateri de frecventă şi care se materializeaza la producator prin dezechilibre ale energiei electrice şi ale combustibilului primar de la notificare, aceste costuri fiind suportate în totalitate de producător.

Funcţia de „black start” reprezinta capacitatea unor grupuri generatoare de a porni fără sursa de energie electrică din exterior, scopul fiind de revenire a SEN la o stare de funcţionare normală dupa un colaps al acestuia (căderea totală sau parţială a SEN, a se vedea situaţia din 10 mai 1977).

Precizăm că această funcţie este obligatore în viziunea normelor Europene şi va fi îndeplinită de grupurile în ciclu combinat ce urmează a se pune în funcţiune la SPEE Iernut”.

Ce s-a întâmplat în 1977

De la jumătatea deceniului trecut şi până acum, în România a avut loc o singură pană generalizată de curent, în 1977, dar nu în 4 martie, când a fost cutremurul, ci mai târziu, şi din cauza unei erori umane.

„Din 1947 şi până în prezent, România a avut un singur moment în care sistemul energetic a picat în totalitate. Pe data de 10 mai 1977, timp de aproape 4-5 ore sistemul energetic nu a mai funcţionat şi totul s-a întâmplat pentru că nimeni nu a luat în calcul avertizările specialiştilor. Pagubele înregistrate au fost de 4 ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate”, declara în 2012, Constantin Ioaniţescu, fost director general al Termoelectrica, cu o experienţă de peste 40 de ani în energie, pentru Ziarul Financiar.