Roşiile europene au invadat România. Suntem în topul UE la creşterea importurilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

România devine tot mai dependentă de importurile de tomate, mai ales că suprafeţele cultivate scad, iar vremea nefavorabilă a dus la producţii slabe la hectar. Conform unui raport al Comisiei Europene privind producţia şi comerţul cu tomate, în ultimii patru ani am avut cea mai mare a treia creştere a volumului comerţului intracomunitar cu roşii din UE, după Bulgaria şi Lituania. Mai precis, comparând importurile din 2013 cu cele din perioada 2009, reiese o creştere de 2,4 ori pentru ţara noastră. În Bulgaria şi Lituania creşterea a fost de 6,3 ori şi respectiv 3,6 ori. 

Mai mult, în primele şapte luni ale anului în curs România a cumpărat din celelate state membre aproximativ 22.000 de tone de roşii proaspete. Spre comparaţie, în tot anul 2013, românii au consumat peste 32.600 de tone de roşii din restul UE, iar în 2012 doar 20 800. Înainte de a intra în UE, România cumpăra din statele membre sub 10.000 de tone de roşii, astfel că, în 2006, spre exemplu, importul a fost de numai 1.300 de tone, iar în 2005 cantităţile aduse din UE s-au cifrat la aproximativ 3.800 de tone. În 2009, în România au intrat peste 13.700 de tone de roşii.

„Anul acesta a fost unul foarte dificil din cauza condiţiilor climatice. Au fost multe ploi, iar roşiile s-au mănat. S-a făcut producţie doar în spaţiile protejate”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Aurel Tănase, preşedintele OIPA Legume Fructe.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2013, fermierii au produs 745 de mii de tone de tomate pe o suprafaţă cultivată de 47.000 de hectare. În 2009, anul de comparaţie luat în calcul de analiştii Comisiei Europene, aveam 48.000 de hectare cultivate cu roşii, iara producţia a fost de 756.000 de tone. 

Embargoul rusesc a creat pierderi în România

Anul acesta, producătorii au avut de suferit şi de pe urma embargolului impus de Rusia statelor membre, astfel că au fost nevoiţi să stea cu roşiile în depozite. În luna octombrie, înainte ca UE să deblocheze 125 de milioane de euro pentru fermierii afectaţi de embargo, în depozitele româneşti erau blocate aproximativ 3.000 de tone de legume, în special tomate şi castraveţi. Tînase susţine că producătorii şi-au încasat banii de 4la UE pentru produsele pe care au fost nevoiţi să le neutralizeze de pe piaţă.