Rumyana Trencheva, SAP: Un copil poate începe să înveţe programare de la şase ani. Programarea trebuie percepută ca o limbă străină

Economica.net
08 11. 2017
rumyana_trencheva_sap2_11839400

„România are două mari avantaje, pilonii dezvoltării sectorului IT. Primul este accentul pus în trecut, în educaţie, pe matematică şi ştiinţele inginereşti, ceea ce a stat la baza pregătirii actualei generaţii de IT-işti. Al doilea este buna cunoaştere a limbilor străine; toţi românii pe care i-am întâlnit până acum cunosc cel puţin o limbă străină (…) Este nevoie urgentă de schimbări masive în sistemul de educaţie, care să pună din nou accentul pe matematică şi ştiinţe, pe disciplinele care pregătesc noua generaţie să poată atrage investiţii. Sistemul trebuie adaptat la necesităţile impuse de economia digitală”, a spus Trencheva într-un interviu acordat ECONOMICA.NET, la Bucureşti, în timpul SAP Forum.

„Trebuie să înţelegem că un copil poate începe să înveţe programare de la şase ani. Programarea trebuie percepută ca o limbă străină, ca limba engleză. Aşa cum începi să înveţi engleza la patru, cinci, şase ani, de ce să nu începi la aceeaşi vârstă să te joci în Scratch?”, a mai precizat .

Penuria de forţă de muncă din domeniile tehnice şi inginereşti este o problemă uriaşă în Vest, iar sistemul de educaţie nu face faţă, inclusiv pe fondul opţiunilor populare: nu toţi tinerii au o înclinaţie spre matematică, fizică sau chimie. Automatizările industriale reduc constant numărul de job-uri cu sarcini repetitive şi cererea de forţă de muncă necalificată sau slab specializată, în timp ce companiile şi guvernele nu au găsit încă soluţii; în multe cazuri, nici nu caută.

„Noua economie digitală cere noi seturi de aptitudini, în timp ce sistemul de educaţie nu este încă adaptat transformărilor aduse de industria 4.0. În Germania, UK, peste tot, au nevoie de sute de mii de ingineri pentru ca economia să crească în continuare. De aceea fac outsourcing în Europa de Est. Cererea de specializări în matematică şi ştiinţe inginereşti se manifestă la nivel mondial, toată lumea are nevoie de aceşti oameni”, a afirmat Trencheva.

Pe de altă parte, transformarea digitală a economiei generează oportunităţi uriaşe pentru ţările emergente.

„Nu mai există ţări mari şi ţări mici dacă vrei să ai succes. Companiile mari sunt puse constant în dificultate de startup-uri digitale. Orice idee, dacă sunt înţelese bine oportunităţile oferite de tehnologie, se poate transforma într-o companie de anvergură globală. Clienţii noştri vin astăzi din toate sectoarele economiei. Cele mai mari investiţii vin de la companii mari, precum cele de utilităţi, petrol şi gaze sau din industia bunurilor de consum. Acestea se orientează nu doar către lucruri care au legătură cu afacerea de bază, ci caută soluţii care le permit să inoveze, să răspundă mai rapid la modificarea reglementărilor sau să lanseze modele noi de business”, a adăugat managerul SAP pentru Europa de Sud-Est.

În acelaşi timp, companiile de servicii financiare şi retailerii au devenit lideri în adoptarea de soluţii cloud, care le permit să monitorizeze permanent, în profunzime, date despre afacerile lor şi să identifice rapid oportunităţi.

„Şi e-guvernarea poate fi o sursă de creştere pentru industria de software, dar de regulă ciclul de viaţă al unui proiect din sectorul public este mult mai lung. Totul durează mai mult şi este nevoie de o bună comunicare cu toate părţile implicate. Fiecare minister în parte, sute sau mii de oameni implicaţi. Este un proces în care investim mult, pentru a evidenţia importanţa tehnologiei pentru transformarea digitală a serviciilor administraţiei”, a punctat Rumyana Trencheva.

Digitalizarea descentralizează

„O tendinţă clară în zona de e-government, pe care o vom observa tot mai mult în anii care urmează, este aceea că guvernele centrale nu vor mai fi principalii jucători, ci administraţiile locale, municipalităţile. În ziua de azi, oraşele şi regiunile concurează pentru a atrage investiţii străine, pentru a crea şi reţine locuri de muncă, afaceri cu valoare adăugată mai mare. Acţiunea are loc la nivel regional, administraţiile locale sau regionale se comportă ca nişte startup-uri digitale, în timp ce guvernele centrale seamănă mai mult cu companiile mari, mai conservatoare.

Investiţiile în soluţii de e-government influenţează imediat calitatea vieţii şi este firesc să devină priorităţi pentru municipalităţi. Să spunem că avem o problemă cu poluarea într-un oraş: ar trebui ca acel oraş să aştepte intervenţia Ministerului Mediului sau să dezvolte o soluţie proprie, rapidă, aplicată la scară locală, pentru a îşi rezolva problema?

În regiune, atunci când vorbim de sectorul public se întâmplă tot mai des să avem de-a face cu municipalităţi foarte ambiţioase, cu viziune, care vor să îmbunătăţească rapid vieţile locuitorilor din oraşele lor”, argumentează directorul SAP.

SAP România a fost înfiinţată la Bucureşti în anul 2002 şi este unul din primii furnizori de software pentru gestiunea afacerilor pe plan local. Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de 256 milioane de lei şi un profit de 80,8 milioane lei, cu peste 400 de angajaţi, potrivit datelor publice disponibile. SAP are peste 450 de clienţi în România, companii şi IMM-uri.

La nivel mondial, cifra de afaceri a SAP a depăşit anul trecut 22 de miliarde de euro, cu un profit de 3,6 miliarde euro. Grupul german avea, la sfârşitul anului trecut, peste 80.000 de angajaţi.