Rusia, încă două crize economice până în 2030

„Chiar dacă perioadele de criză sunt mai greu de prognozat decât cutremurele, se poate spune cu anumită probabilitate că, potrivit analizelor noastre, astfel de perioade de criză ar putea exista iniţial în 2017-2018 sau 2018-2019, iar o a doua în 2025-2026”, a declarat ministrul-adjunct al dezvoltării economice al Rusiei, Andrei Klepaci. În opinia sa, consecinţele celor două crize vor fi mai mari decât groapa financiară din 2008-2009.

Experţii au opinii diferite cu privire la prognozarea crizelor. „Faptul că în economia mondială au loc cam o dată la zece ani crize economice este greu de contestat. De altfel, la fel ca şi precizarea perioadelor şi cauzelor acestor crize. Tocmai după această logică se ghidează Ministerul Dezvoltării Economice: până în 2030 au rămas mai puţin de 20 de ani şi, prin urmare, pot fi aşteptate două crize”, afirmă analistul Ariel Ciornîi.

În opinia expertului Dmitri Belousov, faptul că o nouă criză va avea loc între 2016-2019 este destul de uşor de calculat. La ora actuală are loc o acumulare a potenţialul generator de crize, ca urmare a ieşirii din criza precedentă, din criza de consum. ‘Acest lucru duce la formarea de bule. Nu doar în domeniul pieţelor de mărfuri, ci şi în cel al creditării ipotecare şi al datoriei de stat’, a subliniat Belousov.

După cum notează RBK Daily, Rusia urmează să aleagă una dintre cele două căi de dezvoltare. Dacă ţara va merge pe calea inovaţiilor, creşterea economică ar putea fi în medie de 4,2% pe an, în timp ce o cale conservatoare ar presupune un ritm de creştere mai modest, de numai 3,5% pe an, la un preţ de 106$ pe baril. În cazul în care în perspectivă îndelungată preţurile la petrol vor scădea la 80$ pe baril, ritmul de creştere a Produsului Intern Brut /PIB/ al Rusiei nu va depăşi 2% pe an.

Din punct de vedere al deficitului bugetar, mai ‘avantajos’ este scenariul conservator, deoarece, în opinia experţilor, în cadrul acestui scenariu Rusia va reuşi să iasă la un buget fără deficit după 2015. În cazul abordării inovaţionale, deficitul bugetar ar fi de 1,5-2% din PIB până în 2030.

În ceea ce priveşte inflaţia, în cazul punerii în aplicare a scenariului inovaţional creşterea anuală a preţurilor va fi în medie de 4,2-4,9% pe an până în 2015-2020, în scădere comparativ cu nivelul din 2012-2014 /5,5%/, iar în 2021-2030 inflaţia ar urma să scadă până la 3-4% pe an. În cazul unei căi de dezvoltare conservatoare, inflaţia va avea niveluri asemănătoare: în 2015-2020 aceasta va fi, în medie, de 4,6%, iar în jurul lui 2030 va scădea până la 3,6%, precizează experţii.