S. Cîmpeanu: Pentru aplicarea legii salarizării, finanţarea de bază la universităţi trebuie să crească cu 1,2 miliarde lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit acestuia, subiectul privind aplicarea legii-cadru de salarizare în domeniul educaţiei a fost una din temele dezbătute de CNR care s-a reunit sâmbătă la Craiova şi la care au participat 69 de rectori din toată ţara din totalul de 75.

„S-a făcut o analiză şi vizavi de impactul aplicării legii salarizării, luându-se în calcul creşterile salariale de la 1 ianuarie 2018, trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, creşterea salariilor de la 1 martie 2018. Toate aceste consecinţe ale aplicării legii salarizării generează o necesitate a creşterii finanţării de bază de la 2,7 miliarde lei la cel puţin 3,9 miliarde de lei. Deci dincolo de modalităţile punctuale de aplicare a legii salarizării, avem impactul financiar care trebuie să se regăsească în finanţarea de bază acordată universităţilor”, a spus Cîmpeanu într-o conferinţă de presă.

Acesta a subliniat că reprezentanţii universităţilor au solicitat în cadrul CNR, la care au participat şi ministrul Educaţiei, ministrul Cercetării şi ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, că alocarea resurselor bugetare pentru aplicarea noii legi a salarizării trebuie să se găsească în bugetul pe anul 2018.

„Ştim foarte bine că finanţarea în învăţământul superior, ca şi în învăţământul preuniversitar, vine pe student, respectiv pe elev. Deci toate aceste creşteri salariale au un impact major care trebuie să se regăsească în bugetul pe anul 2018. Universităţile au solicitat, într-o manieră foarte clară şi foarte fermă, alocarea acestor resurse bugetare necesare pentru respectarea cadrului legal impus de legea salarizării. Avem şi alte costuri care trebuie acoperite, cum ar fi creşterea subvenţiilor pentru cămine, cantine”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Preşedintele CNR a precizat că la reuniunea de la Craiova rectorii au avut „poate cea mai densă agendă”, primul dintre subiectele dezbătute fiind evaluarea celor 214 de şcoli doctorale din România care funcţionează în 56 de universităţi, la care se adaugă Academia Română.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, Gigel Paraschiv, a afirmat că subiectele aflate pe agenda CNR de la Craiova sunt importante pentru toţi actorii din învăţământ: profesori, studenţi, reprezentanţi ai ministerului, părinţi.

„Cred că întâlnirea rectorilor de la Craiova a fost una dintre cele mai bune întâlniri la care noi, reprezentanţii ministerului, am participat. Subiectele au fost multe, participanţii au avut răbdare să le dezbată pe toate şi pe cele mai importante au acordat destul de mult timp: reevaluarea şcolilor doctorale este o temă care interesează pe toată lumea. În cadrul întâlnirii de ieri s-a definitivat cam cum ar trebui să arate cadrul legal astfel încât această reevaluare să se facă rapid şi să satisfacă toate aşteptările. Urmează ca în Parlamentul României, într-un timp foarte scurt, ordonanţa 96 să fie finalizată şi să fie trimisă spre promulgare la preşedintele României”, a spus Paraschiv.

El a subliniat că Ministerul Educaţiei are un proiect finanţat din fonduri în care parteneri sunt ARACIS, Banca Mondială şi împreună vor finaliza metodologia de evaluare a şcolilor doctorale.

„Ne dorim ca în momentul în care această metodologie va fi finalizată şi aprobată să iniţiem un alt proiect prin care să sprijinim universităţile în evaluare în sensul de a găsi resursele financiare de a plăti această evaluare. Fişa de proiect este aproape finalizată, urmează ca în cazul acestui proces de evaluare să fie selectat public partenerul străin care va participa la evaluare şi 1 octombrie 2019 această reevaluare să fie finalizată”, a mai afirmat Paraschiv.