Salariu minim 2026 – Ce spune şeful IMM România

„În economie, cred că nu ar trebui ca deciziile să fie luate într-o coaliţie strict politică. Ar trebui ca deciziile să fie luate, în primul rând, de realitatea economică. Noi, când am prezentat faptul că salariul minim pe economie trebuie menţinut în anul 2026, ne-am bazat pe analizele pe care le-am realizat, pe ceea ce se întâmplă în economie în acest moment, pe taxele şi impozitele crescute, pe felul în care IMM-urile sunt afectate şi vor fi afectate în anul următor, pe lipsa de competitivitate, pe faptul că se închid. Vedeţi, în acest moment avem 136.000 de firme închise, mai mult decât anul anterior la un loc şi datele sunt la luna octombrie. Avem o supra-accizare la combustibil, avem TVA mărit, avem preţurile la energie care sunt cum sunt, avem noi taxe şi impozite care intră în vigoare de la 1 ianuarie… Deci, nu deciziile politice sau trocul politic ar trebui să primeze în această ţară. Am văzut un dialog în care o parte politică e de acord să mărească salariul minim pe economie, dar la schimb cu scăderea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% şi eliminarea lui în 2027. Orice decizie economică e aceasta, de a scădea un impozit pentru firme, înseamnă că se împrumută să plătească acest impozit (…) Noi ne menţinem acelaşi tip de abordare, acela că, pentru anul 2026, era mai necesar să menţinem salariul minim pe economie, să reaşezăm economia, să începem întâi cu măsurile de relansare economică şi, abia la jumătatea anului, să ne aşezăm la masă. Mi se pare o lipsă de respect asupra ceea ce înseamnă dialogul social, pentru că decizia a fost luată într-o coaliţie politică, nu în Consiliul Naţional Tripartit, aşa cum spune legea în acest moment”, a afirmat Jianu.

În viziunea şefului IMM România, întotdeauna când vorbim despre majorări ale salariului minim, vorbim de cereri legitime.

„Noi, întotdeauna, ştiţi că am fost de acord. Au fost ani în care patronatele au solicitat măriri mai consistente decât au solicitat sindicatele. Gândiţi-vă că am plecat de la 2.250 lei, în 2022, şi am ajuns la 4.050 lei. Deci o creştere exponenţială, mult peste rata acumulată a inflaţiei din ultimii ani. De ce? Pentru că economia a permis acest lucru. Primii care au cerut au fost antreprenorii. În acest moment ei au spus „Atenţie, nu ne permitem să creştem salariul minim”, tocmai pentru a nu afecta veniturile muncitorilor, pentru a nu afecta companiile. Opt din zece companii au declarat că sunt afectate în acest moment, deja, de măsurile luate, iar trei din zece vor disponibiliza oameni. Lucrurile acestea trebuie avute în vedere atunci când iei decizii. Ele nu trebuie să fie strict politice, strict nişte asumări electorale. Taxele şi impozitele locale care au crescut în acest moment vor afecta viaţa nu numai a micilor antreprenori, dar şi a populaţiei, în general. Se dublează impozitele pe apartamente. Toţi, fiecare dintre noi vom plăti mai mult şi nimeni nu spune nimic despre acest lucru. Ne cramponăm de un lucru, acesta al salariului minim pe economie, în care Guvernul, de fapt, ne păcăleşte pe toţi. El încasează mai mult, pe antreprenor îl costă mai mult, iar angajatul nu vede mai mulţi bani în buzunar, pentru că deja 50-60% din ei i-a luat statul înainte să vadă acei bani”, a mai spus Florin Jianu.

Coaliţia de guvernare, reunită miercuri la Palatul Victoria, a anunţat că a ajuns la un acord în privinţa creşterii salariului minim la 4.325 de lei, începând cu data de 1 iulie 2026.

Potrivit unui comunicat comun al partidelor aflate la guvernare, s-a mai stabilit închiderea pachetului de reformă a administraţiei prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administraţiei centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază.

Alte decizii agreate în cadrul şedinţei care s-a desfăşurat în prezenţa liderilor PSD, PNL, USR, UDMR şi ai minorităţilor naţionale se referă la reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori şi deputaţi, precum şi a nivelului subvenţiilor încasate de partidele politice.

De asemenea, s-a stabilit reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 şi eliminarea acestuia din 2027.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecţia bugetară de anul viitor, se precizează în comunicatul citat.

IMM România (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România) a organizat, joi, o conferinţă de presă în cadrul căreia au fost abordate teme precum: prezentarea rezultatelor sondajului privind vocea antreprenorilor în societate, modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte migraţia în scop de muncă a cetăţenilor nonUE şi transpunerea Directivei 2024/2831 legată de munca pe platformele digitale.