Săli polivalente în subsolul Catedralei Neamului, de aceeaşi mărime cu biserica de deasupra

Lucrările la Catedrala Neamului au început în 2010, primele escavări fiind făcute în 2011, când au fost scoşi 100.000 de metri cubi de pământ, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, inginerul Petre Chiuţă, consilier patriarhal de la Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române.

„Prima construcţie, la 16 metri sub pământ, este o sală polivalentă Acolo, de jur împrejurul sălii în formă de navă, sunt spaţii tehnice şi culoare de circulaţie. Următorul nivel este la minus 11 metri. Şi aici va funcţiona o altă sală polivalentă, spaţiul fiind amenajat identic cu cel de la nivelul minus 16. Singura diferenţă este dată de înălţimea sălilor. Urmează apoi un ultim spaţiu, la 6,8 metri sub pământ. La acest nivel vor fi amenajate doar spaţii de circulaţie şi spaţii tehnice pentru instalaţii. Urmează cota zero, care este cu cinci metri mai sus decât terenul natural”, a mai explicat inginerul.

La nivelul zero, începe în acestă vară construcţia bisericii, care va ajunge la stadiul de tencuială probabil în 2015. Corpul bisericii va ajunge la înălţimea de 54 de metri, iar turla şi crucea din vârf vor da întregului ansamblu înălţimea de 120 de metri, a explicat pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Complexul va avea şase lifturi de mari dinemsiuni, scări de acces, dar şi rampă pentru persoanele cu handicap.

Până acum, pentru infrastructura catedralei au fost folosiţi 52.000 de metri cubi de beton şi 13.000 de tone de armătură.

Potrivit lui Chiuţă, în Capitală sunt multe clădiri cu înălţimi mai mari, decât a viitoarei catedrale.

„La Baicului este un bloc cu 24 de etaje, alte trei au câte 16 etaje. Chiar şi pe vremea lui Ceauşescu au fost construite clădiri înalte, cum ar fi blocul trun de la Sala Palatului, precum şi în Militari şi la Chibrit. Ca volumetrie, Catedrala Neamului este de zece ori mai mică decât Palatul Parlamentului, dar nu văd rostul niciunei comparaţii”, a spus inginerul Chiuţă, adăugând că infrastructura viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului a fost finalizată în aproximativ doi ani jumate, cu costuri mai mici cu 20 la sută decât cele estimate iniţial.

La rândul lui, părintele Stoica a precizat că pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei responsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredinţat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă a fiecărei categorii de lucrări firmelor de execuţie cu cea mai mare experienţă în diferite specialităţi, iar selecţia fiecărei firme de execuţie s-a făcut prin licitaţie.

Şi pentru ca toţi oamenii să vadă care este stadiul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, sâmbătă, pelerinajul de Florii va începe, în premieră, din zona viitorului locaş, după slujba care va fi oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi pe planşeul de la nivelul zero, a adăugat Stoica.