Autorităţile mai au în vedere şi un mecanism de împrumuturi prioritare, fără plafon, pentru ca aceste investiţii să fie duse la capă, scrie Agerpres.
„Una dintre preocupările importante ale administraţiilor este finalizarea investiţiilor începute prin PNRR. Nu vrem ca proiectele să rămână neterminate şi nici ca administraţiile să piardă rezultatele muncii de până acum. Am prezentat soluţiile la care lucrăm: prelungirea termenelor de finalizare până în primăvara sau la jumătatea anului 2027 şi un mecanism de împrumuturi prioritare, fără plafon, pentru ca aceste investiţii să fie duse la capăt şi puse în folosul oamenilor. Alături de finalizarea proiectelor începute, am discutat şi despre modul în care investiţiile locale pot susţine mai bine economia. Pregătim parteneriate cu ADR-urile pentru parcuri industriale, punctaj suplimentar în schemele de ajutor de stat pentru investiţiile realizate în aceste structuri şi sprijin pentru pregătirea parteneriatelor public-private, inclusiv la nivel local. Investiţiile publice trebuie să genereze mai multă activitate economică, locuri de muncă şi venituri pentru comunităţi”, a scris şeful de la Finanţe, pe pagina sa de Facebook.
Nazare a subliniat, totodată, că această perspectivă trebuie susţinută şi în negocierea viitorului cadru financiar european 2028-2034, în condiţiile în care pentru Programele Regionale sunt disponibile 12 miliarde de euro, iar prin supracontractare, valoarea proiectelor contractate sau în curs de contractare se apropie de 20 de miliarde de euro.
„Am reafirmat susţinerea creşterii resurselor pentru dezvoltare regională în următorul cadru financiar, cu programe şi intervenţii de finanţare descentralizate, alocări transparente şi cofinanţări care să ţină cont de capacitatea financiară a fiecărei categorii de administraţie locală. Pregătirea acestor soluţii trebuie făcută împreună cu autorităţile care cunosc cel mai bine nevoile şi proiectele comunităţilor. Am subliniat însă şi condiţia de care depind toate aceste obiective: un buget credibil, construit pe venituri realiste şi obligaţii evaluate corect. Reducerea deficitului nu este un obiectiv separat de dezvoltarea comunităţilor, ci o condiţie pentru a o putea finanţa sustenabil”, a precizat ministrul de resort.
El a menţionat, încă o dată, că România nu-şi poate permite să îţi piardă credibilitatea financiară, câştigată cu eforturi importante în ultimul an, arătând că bugetul pentru 2027 şi respectarea traiectoriei de reducere a deficitului vor conta în evaluările agenţiilor de rating din prima parte a anului viitor.
„Nu le-am promis primarilor un an uşor. Le-am promis transparenţă asupra constrângerilor, decizii luate la timp şi un parteneriat real cu Ministerul Finanţelor, pentru identificarea soluţiilor sustenabile. În spatele fiecărui buget local sunt oameni care au nevoie de continuitatea serviciilor publice şi de investiţii care să le îmbunătăţească viaţa. Responsabilitatea tuturor, la nivel central şi local, este să folosim atent resursele disponibile şi să ne asigurăm că angajamentele pe care le luăm pot fi duse la capăt”, a punctat Alexandru Nazare.
În context, el a arătat că în acest an autorităţile locale beneficiază de cele mai mari bugete de până acum, respectiv 171 de miliarde de lei venituri totale programate, cu aproape 10 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Ministrul Finanţelor a reluat principalele măsuri adoptate pentru susţinerea administraţiilor locale, printre care reforma taxării proprietăţii, asumată prin PNRR, care a generat resurse suplimentare de 3 miliarde de lei în primele nouă luni.
„Totodată, prin rectificarea bugetară, veniturile bugetelor locale au fost majorate, per sold, cu un miliard de lei. Am explicat că, acolo unde au fost operate ajustări, acestea au avut rolul de a alinia estimările bugetare la nivelul încasărilor efective. Discuţia despre resursele locale este strâns legată de investiţiile pe care acestea le susţin. Am avut cel mai mare buget de investiţii publice anul acesta: peste 125 de miliarde de lei investite în primele 10 luni şi un program anual de aproximativ 8% din PIB. Din investiţiile publice, peste 25 de miliarde de lei au mers către proiectele autorităţilor locale, prin PNRR, programele regionale, Administraţia Fondului pentru Mediu şi programele Ministerului Dezvoltării. În sprijinul acestor proiecte, am evidenţiat şi suplimentarea bugetelor Agenţiilor de Dezvoltare Regională cu 3,5 miliarde de euro, până la aproape 17,5 miliarde de lei, pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi finanţarea de noi proiecte de dezvoltare regională. Miza este folosirea integrală a resurselor europene disponibile şi transformarea lor în investiţii finalizate”, a explicat sursa citată.
Nazare a amintit şi despre o serie de instrumente puse la dispoziţia administraţiilor, printre care credite-punte cu dobândă zero, în limita a 10 miliarde de lei, pentru finanţarea temporară a proiectelor comunităţilor locale, împrumuturi fără plafon pentru cofinanţarea proiectelor europene şi acoperirea cheltuielilor neeligibile, un plafon record de 3 miliarde de lei pentru împrumuturile autorităţilor locale, cu un miliard peste nivelul de anul trecut, împrumuturi din Trezorerie pentru energia termică şi posibilitatea contractării sau garantării de credite pentru combustibilul necesar sistemelor de termoficare, astfel încât comunităţile să poată trece cu bine peste iarnă.
„Tot pentru reducerea blocajelor financiare, am lansat mecanismul de compensare a datoriilor restante, în valoare de 2 miliarde de lei. Aproximativ 100 de milioane de lei au fost deja compensate în prima săptămână. Le-am adresat primarilor îndemnul de a depune cererile până la 25 noiembrie. Acest mecanism ajută administraţiile să îşi stingă obligaţiile către furnizori, iar firmele care au lucrat pentru comunităţi să îşi achite, prin compensare, datoriile fiscale”, a mai precizat ministrul Finanţelor.