Sărăcia energetică afectează toate comunitățile din România – specialist

Cercetător la think-tank-ul Centrul pentru Studiul Democraţiei şi unul dintre coordonatorii Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), George Jiglău a spus că abordarea clasică a sărăciei energetice vizează trei chestiuni principale: venituri reduse, preţuri mari la energie, respectiv facturi ridicate, şi eficienţa energetică scăzută a locuinţelor.

„Eficienţa scăzută înseamnă că te pune în situaţia foarte frecventă de supra-consum”, a explicat specialistul. Potrivit acestuia, consumul mai mare de energie decât în mod normal înseamnă că locuinţa este neizolată termic, ineficientă energetic. „În condiţii de facturi ridicate la energie şi de teama de a nu consuma prea mult, dacă şi stai într-o locuinţă ineficientă termic, consumi intenţionat mai puţin până la disconfort”, a menţionat George Jiglău. El a denumit această situaţie drept „o sărăcie energetică ascunsă” pentru că „de foarte multe ori se spune că săracii energetici sunt cei care plătesc foarte mult la energie”.

Reprezentantul ORSE a remarcat faptul că, deşi au trecut mai bine de trei ani de la adoptarea Legii 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, „nevoile energetice nu sunt încă operaţionalizate, nu sunt trecute în legislaţie”.

În numele ORSE, George Jiglău a avansat şi câteva soluţii de ordin general pentru combaterea sărăciei energetice, printre acestea fiind reabilitarea termică a locuinţelor, renovarea fondului de locuinţe vechi şi standarde de locuit pentru casele noi, precum şi conştientizarea diferenţelor între eficienţa energetică din rural şi din cel urban.

Specialistul a recomandat, de asemenea, câteva măsuri pentru atenuarea sărăciei energetice în România: modernizarea termică a locuinţelor; instalarea unor surse regenerabile de energie; măsuri de eficienţă energetică; accesul la energie ieftină, accesibilă şi sustenabilă; înfiinţarea unui fond gestionat de stat, care să preia povara facturilor unor gospodării aflate în incapacitate de plată, înfiinţarea la nivelul administraţiilor locale de ghişee unice, care să ofere servicii integrate şi accesibile.

Cercetătorul a pus, totodată, accent pe cooperarea obligatorie dintre autorităţile locale, cele judeţene şi regionale, autorităţile centrale şi companiile energetice, în vederea atenuării sărăciei energetice în România.

Energia geotermală, gestionarea deşeurilor şi valorificarea lor din perspectivă norvegiană şi românească au fost temele conferinţei „Implicarea
comunităţilor în tranziţia verde”, finanţată de Inovation Norway, şi organizată miercuri, la Bucureşti, de către Freedom House România şi Centrul Român de Politici Europene.

Evenimentul face parte din seria de iniţiative ale proiectului „Empowering Communities for the Green Transition: Romania – Norway Knowledge Exchange for Clean Energy & Building Renovation” cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin mecanismul financiar – Fund for Bilateral Relations – EEA and NORWAY GRANTS in Romania.