Şase organizaţii ale fermierilor europeni amenință cu noi proteste dacă Bruxelles-ul nu ia măsuri pentru a limita importurile de produse agricole din Ucraina

Comisia Europeană a propus la sfârşitul lunii ianuarie prelungirea cu încă un an – începând din iunie – a scutirii de taxe vamale oferită Ucrainei din primăvara anului 2022 pentru a susţine această ţară în războiul cu Rusia, însoţind această propunere cu „măsuri de salvgardare” pentru a limita impactul negativ al importurilor ucrainene asupra agricultorilor europeni.

Bruxellesul sugerează astfel „măsuri corective” ce ar putea fi adoptate în cazul unor „perturbări importante” ale pieţei, iar pentru trei produse (carne de pasăre, ouă şi zahăr) o aşa-numită „frână de urgenţă” ar urma să stabilizeze importurile la volumele medii importate în 2022-2023, abia după depăşirea acestor volume urmând să se ia în calcul reinstituirea de taxe vamale.

Propunerea Comisiei Europene, examinată în prezent de statele membre şi de Parlamentul European, nu mulţumeşte Copa-Cogeca – organizaţia ce reuneşte sindicatele agricole majoritare în UE – şi cinci organizaţii europene ce reprezintă principalele sectoare agroalimentare.

„Dacă textul propus rămâne neschimbat, viabilitatea economică a sectoarelor europene de creştere a păsărilor, producţiei de ouă, zahăr, cereale şi miere va fi ameninţată” de presiunea concurenţei ucrainene la preţuri de dumping, avertizează aceste organizaţii într-un comunicat comun.

În plus, plafonarea propusă de Comisia Europeană pentru trei produse corespunde unor volume ridicate „care tocmai acestea au provocat” criza actuală, în timp ce „nu este prevăzută nicio restricţie care să fie instituită (automat) pentru cereale şi miere, în pofida capacităţii ucrainene de producţie semnificative”, mai semnalează aceleaşi organizaţii.

De asemenea, numeroase produse agricole ucrainene nu ajung pe pieţele către care sunt expediate, cum ar fi de pildă cele exportate către Africa şi Orientul Mijlociu, şi rămân în statele UE, constată organizaţiile agricole.

În aceste condiţii, „agricultorii din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria şi Slovacia îşi vând în prezent produsele la preţuri cu circa 40% sub preţurile pieţei, aceasta presupunând că reuşesc să vândă (…) Mii de exploataţii se confruntă cu ameninţarea iminentă de faliment”, atenţionează organizaţiile citate.

Pe lângă ţările UE învecinate cu Ucraina, care sunt cele mai afectate de liberalizarea importurilor ucrainene, această problemă de asemenea „începe să afecteze Franţa, Belgia, Olanda, Germania, Austria etc., unde producătorii de cereale, carne de pasăre şi zahăr se află sub o presiune importantă” în faţa importurilor din Ucraina „care nu respectă normele noastre de mediu şi sociale” şi sunt astfel comercializare pe piaţa UE la preţuri de dumping, mai remarcă organizaţiile fermierilor.

Cu toate acestea, deplâng ele, „Consiliul UE (statele membre) şi Parlamentul European nu par să manifeste voinţa de a acţiona”, prin urmare „această abordare nu va răspunde preocupărilor agricultorilor şi va avea probabil ca efect noi manifestaţii” şi noi „embargouri unilaterale” impuse asupra produselor ucrainene de către ţările vecine Ucrainei, avertizează organizaţiile.

Protestele agricultorilor europeni s-au înmulţit anul acesta în statele UE, aceştia fiind nemulţumiţi de restricţiile ce le sunt impuse prin politicile de mediu înscrise în Pactul Verde al UE, de pătrunderea liberă pe piaţă a produselor ucrainene (scutite de obligaţia respectării standardelor europene) şi de creşterea costurilor, unele din aceste costuri fiind tot rezultatul noilor politici de mediu sau al unor decizii guvernamentale, precum creşteri de accize la combustibil ori eliminarea unor subvenţii.

În încercarea de a le calma furia, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a retras în urmă cu două săptămâni un proiect legislativ care prevede diminuarea folosirii pesticidelor. Într-un alt gest de acelaşi fel, Comisia Europeană a propus o derogare parţială de la aplicarea uneia dintre noile norme de mediu ale UE care impune lăsarea unor terenuri în pârloagă, plus măsuri de limitare a unor importuri agricole ucrainene în cazul unor distorsiuni ale pieţei şi a promis „simplificarea” Politicii Agricole Comune a UE.