Scandal în Mamaia – Extinderea plajelor, mărul discordiei între agenţii economici şi autorităţi

Litoralul românesc al Mării Negre s-a confruntat dintotdeauna cu problema spaţiului destul de îngust al plajelor sale, deşi calitatea nisipului fin, auriu, e recunoscută. În ultimii ani, autorităţile centrale şi locale au gândit un plan de extindere a acestor perimetre dedicate turiştilor şi, implicit, agenţilor economici (hotelieri, proprietari de terase etc.), care a început să se materializeze în timp.
AGERPRES - mar, 10 aug. 2021, 14:31
Scandal în Mamaia - Extinderea plajelor, mărul discordiei între agenţii economici şi autorităţi

Unul dintre cele mai expansive proiecte este cel de lărgire a plajelor în zona Eforie, iniţiativă prin care vor fi create, în final, circa 50 de hectare noi. În acelaşi timp, în zona Mamaia, plajele extinse şi modernizate au devenit accesibile publicului larg începând cu data de 30 iunie 2021. Cu toate acestea, părerile privind modalitatea de realizare a acestor lucrări şi, mai ales, noile condiţii de utilizare a perimetrelor modernizate au adus în spaţiul public valuri de nemulţumiri atât din partea operatorilor economici, cât şi din punctul de vedere al turiştilor. În timp ce primii reclamă întârzierile în predarea plajelor extinse, dar şi alte deficienţe birocratice în relaţia cu autorităţile, a doua categorie reclamă fie distanţa mare pe care trebuie să o parcurgă de la şezlong până la malul mării, fie lipsa utilităţilor minime, cum ar fi dotarea cu puncte sanitare.

Bucovală (FPTR): Extinderea plajei din Mamaia nu este bine gândită

În viziunea prim-vicepreşedintelui Federaţiei Patronatelor din Turismul Românei, Nicolae Bucovală, preşedinte al Organizaţiei Patronale Mamaia – Constanţa, deşi binevenită, modernizarea plajei din zona Mamaia nu este bine gândită, acesta punctând lipsa de implicare a Ministerului Economiei.

„Noi le explicăm turiştilor că (finalizarea lucrărilor la plaja extinsă, prin aducerea nisipului fin, n.r.) nu e treaba noastră, nu avem nicio vină, noi suntem cei care oferim servicii, plaja nu e treaba mea, e treaba olandezilor. Olandezii (compania Boskalis, n.r.) au întârziat această lucrare. Deşi am avut întâlniri cu Apele Române, la Prefectură, ni s-a promis că, la 1 iunie, vor înnisipa, dar nu s-a făcut aproape nimic. De când s-au întrerupt lucrările, la 1 mai, olandezii n-au mai mişcat niciun utilaj. (…) Noi nu avem mai multe informaţii de la Guvern, de la cei care se ocupă de treaba asta… Tot întrebăm, dar nu ni se dau niciun fel de răspunsuri. În ceea ce priveşte implicarea aşa-zisului Minister al Economiei, care are în subordine şi Turismul, la ora asta putem spune – şi sper că aude şi prim-ministrul Cîţu – că e zero din toate punctele de vedere. Nici măcar nu i-a interesat în ce situaţie ne aflăm noi, eforturile pe care le facem. Nu şi-au trimis nici măcar un om de acolo din subordine”, a afirmat Bucovală, pentru Agerpres.

Preşedintele Organizaţiei Patronale Mamaia-Constanţa a atras atenţia, totodată, că Executivul trebuia să monitorizeze mult mai bine o astfel de lucrare, în valoare de aproape un miliard de euro. „Suntem lăsaţi pur şi simplu în voia Domnului, noi ne batem aici, Guvernul le face pe ale lui, e un haos total. (…) Suntem complet nemulţumiţi de lipsa de implicare a Ministerului Economiei. Nu au făcut nimic pentru turişti”, a avertizat Nicolae Bucovală.

Prim-vicepreşedinte FPTR a reclamat faptul că „pe plaja europeană – plaja nouă, extinsă – nu avem voie, ca agenţi economici, să amplasăm absolut nimic”, dar „turiştii pot merge pe plaja europeană cu un cearşaf, cu ce mai au dumnealor acolo şi pot face plajă nestingheriţi la malul mării”.

„În mod normal, dacă ne luăm după Comisia Europeană, cinci ani nu am avea voie să mergem acolo, dar probabil se va obţine o dispensă, aşa cum s-a întâmplat la Eforie Nord, unde după un an-doi au zis, în sfârşit ‘puneţi-vă şi voi şezlonguri acolo pentru turişti’. E posibil ca viitorul sezon estival situaţia să fie la fel, orice e posibil în ţara asta, deşi noi încă sperăm ca cineva să vină şi să stea de vorbă cu noi. N-avem o perspectivă, nu ştim să ne bugetăm la ora asta, nu ştim cu ce tarife vom ieşi, pentru că nimeni nu se implică. Gândiţi-vă, mai avem două luni de sezon, iar cei care ar trebui să se implice în turismul românesc nu se implică. Cum să mai vină turiştii străini în România? Alte ţări, Bulgaria, Grecia, Turcia, fac facilităţi pentru operatorii din turism”, a adăugat Bucovală.

Acesta a atras atenţia că, anul viitor, turiştii vor întâmpina aceeaşi problemă în sudul litoralului, unde începerea lucrărilor pentru extinderea plajelor este programată pentru această toamnă.

Şeful ANAT: Ministrul Mediului a refuzat să facă o predare provizorie a plajelor extinse

Pe acelaşi subiect, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat, pentru Agerpres, că extinderea plajelor este, probabil, cel mai mare proiect al României. „Acest proiect de extindere a plajelor este probabil cel mai mare proiect al României – aproape un miliard de euro. Este un proiect excepţional, plajele fiind în continuă erodare. Majoritatea litoralului are plaje extinse”, a spus Burcea.

În vederea grăbirii procesului de inaugurare a acestor noi secţiuni de plajă, reprezentantul ANAT susţine că o delegaţie a Asociaţiei a avut o întâlnire cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, în cadrul căreia i-a solicitat să facă o predare provizorie, însă acesta a refuzat pe motiv că nu vrea să intervină peste contract.

„O delegaţie a ANAT s-a întâlnit cu domnul Barna, ministrul Mediului, pentru a-l ruga să facă o predare provizorie (a plajei extinse, n.r.). Ministrul a refuzat, spunând că nu vrea sa intervină peste contract, şi că, dacă se realizează această mare lucrare, pot şi românii să aştepte câteva săptămâni. Practic, nu l-a interesat nimic din ce am spus noi. În luna iunie, toţi turiştii care au venit în Mamaia au stat pe plajă, pe prosop. Au avut loc anulări şi multe scandaluri, turiştii fiind supăraţi pe hotelieri, pentru că nu le-au dat ce li s-a promis”, a semnalat vicepreşedintele ANAT.

Burcea a subliniat faptul că a transmis nenumărate sesizări Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei în care a menţionat că firma care s-a ocupat de extinderea plajelor nu a dorit să predea respectivele secţiuni în mod eşalonat, deşi „pe data de 12 mai, erau gata şi plaja din Mamaia, şi cea din Năvodari, integral”.

Bădulescu: Ideea că lărgirea plajelor este un factor dăunător, „parţial falsă”

Pe tema lărgirii plajelor a comentat şi consultantul în turism, Traian Bădulescu. Acesta consideră că „problema lărgirii plajelor ca factor dăunător pentru litoralul românesc este parţial falsă”.

„Acum 10 ani ne plângeam de eroziunea plajelor. Riscam să ne pierdem plajele în 20 de ani şi totuşi nu făceam nimic. Drama eroziunii era subliniată atât de mass-media, cât şi de către turiştii nemulţumiţi la acea vreme. Totuşi, ar trebui blamate autorităţile care nu au avut grijă de plaje de-a lungul timpului, nu cele care au avut, ocupându-se de extinderea lor. Până la urmă, atunci când se va termina proiectul de lărgire a plajelor, în 2023, la Vama Veche vom avea printre cele mai late plaje din Europa (…) Contează mai mult decât dacă nu am fi făcut-o şi am fi rămas fără plaje. La anul sunt sigur că şi plajele din Mamaia vor fi date în folosinţă la capacitatea maximă”, susţine specialistul în turism.

Bădulescu admite faptul că hotelierii au pierdut şi că unii turişti au fost dezamăgiţi „deoarece plajele lărgite din Mamaia, deşi erau gata la jumătatea lunii mai, nu au fost date în concesiune, măcar pentru porţiunile vechi”, dar consideră că nu trebuie uitat faptul că, datorită lărgirii plajei din Eforie Nord, în urmă cu cinci ani, „staţiunea a fost mult mai solicitată decât în trecut şi a crescut considerabil în preferinţele turiştilor, ajungând adesea pe locul 2, după Mamaia”.

„Apele Române”: Termenul de predare a noilor plaje, anunţat în luna mai, a fost respectat

Pe fondul discuţiilor din spaţiul public referitoare la statutul actual al plajelor noi, extinse, din zona Mamaia, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) au precizat pentru Agerpres că acestea au devenit accesibile publicului larg încă din data de 30 iunie 2021, fiind astfel respectat termenul stabilit iniţial. De asemenea, aceste segmente de plajă au fost predate operatorilor economici ce deţineau contracte cu Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Dobrogea-Litoral în intervalul 1 – 2 iulie 2021.

„Lucrările de protecţie costieră aferente zonei Mamaia au fost recepţionate în conformitate cu procedurile legale în vigoare în data de 30 iunie a.c., dată de la care noile plaje au fost accesibile publicului larg. La un interval de maxim două zile de la data sus-menţionată (respectiv 1 – 2 iulie), sectoarele de plajă au fost predate operatorilor economici ce deţineau contracte cu Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Dobrogea-Litoral, unitatea bazinală de apă din subordinea Administraţiei Naţionale (A.N.) „Apele Române”, cu autonomie juridică”, susţine ANAR.

În acelaşi context, instituţia subordonată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) precizează că este vorba despre contracte de închiriere a plajelor cu suprafeţele şi amplasamentele lor iniţiale, aşa cum erau acestea înainte de execuţia lucrărilor. „În aceste condiţii, termenul de predare anunţat în luna mai a fost respectat”, arată sursa citată.

În legătură cu procedurile de cadastru şi intabulare a noilor porţiuni de plajă, datele transmise de către ANAR relevă faptul că ABA Dobrogea Litoral se află în procedura de achiziţie a serviciului de cadastru şi topografie în vederea înscrierii în cartea funciară a imobilului reprezentând plaja nou creată – Lot 2 Mamaia. „Din momentul recepţionării lucrărilor, plaja nou creată – Lot 2 face parte din domeniul public de interes naţional, al cărui proprietar este statul român prin administratorul său, respectiv ABA Dobrogea-Litoral”, au explicat oficialii de la „Apele Române”.

Odată cu modernizarea acestui segment de plajă, România ar putea beneficia de catalogarea internaţională „Blue Flag”, ce poate conferi un statut superior, calitativ, acestor suprafeţe. Pe acest subiect, „Apele Române”, prin ABA Dobrogea Litoral, a precizat, pentru AGERPRES, că îşi exprimă interesul şi deschiderea pentru a participa indirect la procesul de catalogare şi stabilire a condiţiilor necesare pentru obţinerea, în următorii ani, a indicativului de „Blue Flag”.

„În calitate de administrator, ABADL are atribuţii de management şi control al modului în care sunt exploatate şi întreţinute plajele din punct de vedere al gospodăririi apelor. Instituţia noastră nu are atribuţii cu privire la catalogarea noilor porţiuni de plajă, parcurgerea procedurii de obţinere a indicativului cu impact turistic de „Blue Flag”, precum şi de stabilirea a condiţiilor pe care acestea trebuie să le întrunească. Toate acestea sunt reglementate prin HG 335/2002 şi aparţin Comitetului Naţional „Steagul Albastru – Blue Flag, coordonat la nivel internaţional de Fundaţia de Educaţie pentru Mediu, cu sediul în Marea Britanie, iar, la nivel naţional, de Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie (CCDG)”, notează ANAR.

Conform celor mai recente date, prezentate la începutul lunii august de către directorul ABADL, Paul Cononov, de la începutul acestui an, instituţia pe care o conduce a aplicat 161 de sancţiuni în valoare de aproape trei milioane de lei. „Numai pe plaja nouă (de la Mamaia, n.r.) sancţiunile au fost în număr de 41, în valoare de 600.000 de lei. Practic, activitatea în ceea ce priveşte inspecţia, controlul şi verificarea a demarat la începutul sezonului turistic şi va continua până la finalizarea acestuia”, a spus Cononov.

Conform autorităţilor, lucrările de protecţie costieră de la Mamaia fac parte din Proiectul Major „Reducerea eroziunii costiere, faza II, 2014 – 2020”, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), valoarea contractului de proiectare şi execuţie fiind de 198,63 milioane de lei (fără TVA), iar suprafaţa plajei nou create este de 70 de hectare, distribuită pe o lungime de 6.950 de metri.

Planurile referitoare la protejarea plajelor vor continua, astfel că, din informaţiile transmise AGERPRES, de către reprezentanţii de la „Apele Române”, reiese faptul că proiectul major „Reducerea eroziunii costiere, faza II, 2014 – 2020” este structurat pe 11 zone (loturi) din care nouă vizează lucrări de protecţie costieră şi reabilitare a plajelor în zonele: Zona Mamaia (recepţionată), Zona Agigea – golful pescarilor, Zona Eforie Centru şi Sud (5.750 metri liniari), Zona Costineşti (Epava – Forum) – cu 2.550 metri liniari, Zona Olimp (3.500 metri liniari), Zona Neptun Jupiter (2.550 metri liniari), Zona Balta Mangalia – Venus – Aurora (3.100 metri liniari), Zona Mangalia – Saturn (2.500 metri liniari) şi Zona 2 Mai (1.650 metri liniari).

În cadrul zonelor stăvilare Edighiol şi Periboina, precum şi Tomis Cazino nu sunt prevăzute lucrări de protecţie a plajelor fiind aprobate lucrări de reabilitare a stăvilarelor existente şi de consolidare a falezei înalte de la Cazino – Constanţa.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în august 2021
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în august 2021
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în august 2021, comparativ cu luna precedentă, la 232,62 milioane ...
Contrabanda cu ţigarete a crescut în România până la 8,3%, în septembrie – studiu
Contrabanda cu ţigarete a crescut în România până la 8,3%, în septembrie – studiu
Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut, în România, cu 0,6 puncte procentuale, în septembrie faţă de luna iulie, până ...
Coronavirus: China anunţă că aproape 76% din populaţia sa a fost vaccinată cu schemă completă
Coronavirus: China anunţă că aproape 76% din populaţia sa a fost vaccinată cu schemă completă
China a vaccinat cu schemă completă împotriva maladiei COVID-19 aproximativ 75,6% din populaţia sa până în data de ...