Scandalul gazelor din Rusia către Serbia. Anunţ oficial de la UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu întrerupem livrările de gaze către Serbia. Aceasta este o minciună. Ceea ce am convenit ieri este că statele membre ale UE vor trebui să se retragă din contractele de furnizare de gaze cu Rusia. Dar nicăieri nu se menţionează că statele membre nu vor putea transporta gaze către ţări terţe, inclusiv Serbia”, a declarat Kos într-un interviu acordat marţi seara pentru N1.

În schimb, Marta Kos a subliniat că UE sprijină Serbia în procesul de diversificare a surselor de aprovizionare şi integrare în reţelele energetice ale UE, scrie Agerpres.

Luni, Consiliul Uniunii Europene a anunţat că a aprobat propunerea Comisiei Europene de a interzice importul de gaze ruseşti prin conducte şi importul de gaze lichefiate ruseşti începând cu 1 ianuarie 2026. Planul prevede o perioadă de tranziţie care permite continuarea actualelor contracte pe termen scurt, până la 17 iunie 2026, iar a contractelor pe termen lung până la 1 ianuarie 2028. Odată ce Parlamentul European îşi va adopta poziţia, statele membre vor începe negocierile pentru a conveni asupra versiunii finale a regulamentului, a informat Consiliul UE, într-un comunicat.

Posibilitatea ca aprovizionarea Serbiei cu gaze ruseşti să fie întreruptă a stârnit un val de reacţii negative din partea oficialilor sârbi, inclusiv a preşedintelui Aleksandar Vucic. Ţara vecină se bazează aproape în întregime pe gazul transportat prin conducta Balkan Stream, o extensie a conductei Turk Stream care aduce gaze naturale ruseşti în Serbia şi Ungaria prin Bulgaria.

„Concluzia este că Bulgaria nu va permite fluxul de gaze ruseşti prin Balkan Stream, ceea ce va dăuna şi Serbiei în viitor”, a declarat ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, fără a oferi alte detalii. „Situaţia este aproape fără speranţă, ţinând cont şi de situaţia actuală a firmei NIS”, principala companie de rafinare a petrolului din Serbia, a adăugat Handanovic.

La începutul acestei luni, SUA au impus sancţiuni firmei NIS, o companie la care pachetul majoritar de acţiuni este controlat de grupul rus Gazprom, în ideea de a consolida securitatea energetică a UE şi a reduce veniturile Kremlinului utilizate în războiul din Ucraina.