Scenariu al Guvernului: La iarnă producția centralelor electrice pe gaze ar putea fi diminuată

Cităm din nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern referitoare la programul de iarnă, pusă în dezbatere publică de Ministerul Energiei:

“În perioada de iarnă, pot avea loc disfuncționalități în rețeaua de transport gaze naturale, respective scăderea presiunii gazelor naturale în rețeaua de transport, fie din cauza creșterii consumului casnic de gaze naturale pe fondul temperaturilor scăzute, fie din lipsa unor cantități suficiente a gazelor din import, situație care poate conduce la reducerea producției de energie electrică în termocentralele cu funcționare pe gaze naturale. În aceste condiții, se impune colaborarea cât mai stransă a celor doi operatori de transport și sistem în vederea funcționării echilibrate a SEN și SNTGN, în conformitate cu prevederile Codurilor de rețea aferente celor două sisteme”

Prognozele utilizate de Executiv arată doar o ușoară scădere a consumului de energie electrică în această iarnă. Dispeceratuș Energetic Național (DEN) are o prognoză de reducere mai conservatoare decât Comisia de Prognoză, aflată în subordoine Guvernului. Cităm din același document:

“Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, DEN a considerat un scenariu acoperitor, cu temperaturi în jurul mediilor lunare multianuale. Totodată, s-a ținut cont de scăderea consumului brut de energie electrică din prima jumătate a acestui an, de cca. 5 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în același timp au fost luate în considerare și disfuncționalitățile inerente din rețeaua de termoficare a municipiului București și a altor orașe, care vor conduce la utilizarea surselor de încălzire pe bază de energie electrică, ceea ce se va reflecta într-o creștere a consumului de energie electrică.

În aceste condiții, consumul intern brut prognozat de DEN este în medie cu cca. 0,7 % mai mic decât cel înregistrat în perioada 01.11.2021 – 31.03.2022. Pentru aceeași perioadă, respectiv noiembrie 2022 – martie 2023, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a prognozat un consum mediu cu 1,2 % mai mic decât valorile înregistrate în perioada similară a anului precedent”.

Probleme comerciale?

Potrivit ultimelor date ANRE, în România sunt licențiate capacități de producție de energie electrică pe hidrocarburi cu o putere instalată totală de circa 2.600 MW, reprezentând circa 14% din parcul național de generare de energie electrică – nu se precizează și puterea disponibilă. Cei mai mari producători de energie pe bază de gaze naturale sunt Petrom (centrala de la Brazi), Electrocentrale București (centralele electrice de termoficare din Capitală și un grup în ciclu combinat) și Romgaz (centrala veche de la Iernut).

Problema care ar putea apărea este că Petrom și Romgaz, cei doi producători de gaze, sunt obligate să introducă gazul extras în centralele proprii la prețul de doar 100 de lei/MWh, care, în unele cazuri depășește costul de extracție, cu tot cu taxe, și, în această situație, se poate dovedi mai rentabil să se vândă gazul în piață decât să fie utilizat în producția de energie electrică, iar centralele, mai ales ce a Petrom de la Brazi și-ar putea diminua voluntar producția. Nu trebuie uitat și că, urmare a noii contribuții de solidaritate, prețul de vânzare al energiei este plafonat de facto pentru producători la 450 de lei/MWh.

Pe de altă parte, tot prin noua OUG este impus celor doi producători de gaze un preț de vânzare al gazului de 150 de lei/MWh (cu un regim de taxare mult mai lax însă) pentru producătorii de energie electrică și termică destinată consumului populației, deci aici este de așteptat să nu fie probleme.