Schimbările climatice au crescut incidența fenomenelor meteo extreme. Milioane de oameni se află la limita capacităţii lor de adaptare

30 12. 2025
grecia inundatii meteo

Încălzirea globală împinge deja milioane de oameni la limita capacităţii lor de adaptare, afirmă WWA în raportul său anual pentru 2025.

„În fiecare an, riscurile schimbărilor climatice devin mai puţin ipotetice şi mai mult o realitate brutală”, a declarat Friederike Otto, profesoară de climatologie la Centrul pentru Politici de Mediu din cadrul Imperial College London şi cofondatoare a WWA.

Conform agenției dpa, echipa a numărat 157 de fenomene meteorologice extreme în 2025: 49 de inundaţii, 49 de valuri de caniculă, 38 de furtuni, 11 incendii, şapte episoade de secetă şi trei valuri de frig. Evenimentele ajung pe această listă numai după ce au depăşit un anumit prag, spre exemplu după ce au provocat peste 100 de victime sau după ce au afectat peste un milion de persoane ori au condus la declararea stării de dezastru la nivel naţional sau regional.

Echipa WWA a examinat în detaliu 22 dintre cele 157 de evenimente, constatând că 17 dintre acestea au devenit mai probabile sau au fost mai severe pe fondul schimbărilor climatice. Pentru doar cinci dintre acestea – toate precipitaţii extreme – rezultatele au fost neconcludente.

Printre celelalte evenimente s-a numărat un val de caniculă de şapte zile, în februarie, în Sudanul de Sud, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius. Conform analizei, temperaturile ar fi atins maxim 36 de grade Celsius în lipsa schimbărilor climatice.

2025: Încălzire globală peste pragul de 1,5 grade Celsius pentru al treilea an consecutiv

Calculele modelului privind incendiile devastatoare din nord-vestul Peninsulei Iberice din august au indicat că schimbările climatice au făcut ca incendii de o asemenea amploare să fie de 40 de ori mai probabile.

În ceea ce priveşte incendiile din Los Angeles din ianuarie, echipa afirmă că acestea au provocat aproximativ 400 de victime şi daune asigurate de până la 30 de miliarde de dolari – cea mai mare sumă din istorie pentru daune provocate de incendii -, în timp ce daunele neasigurate au fost probabil mult mai mari.

Schimbările climatice au crescut cu 35% riscul de producere a acestor incendii, conform studiului.

În ceea ce priveşte cicloanele tropicale şi uraganele, echipa a constatat că multe dintre acestea au fost cu o categorie mai sus pe scara intensităţii comparativ cu situaţia în care n-ar fi existat schimbările climatice.

Uraganul Melissa a măturat Jamaica şi Cuba în octombrie cu vânturi de până la 288 de kilometri la oră, în timp ce, fără schimbările climatice, viteza vântului ar fi fost de 270 de kilometri la oră.

La o încălzire globală de 2 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială – echipa estimează creşterea actuală la 1,3 grade Celsius – viteza maximă a vântului ar fi atins 295 de kilometri la oră în condiţii similare.

Fiecare zecime de grad contează

Conform raportului, 2025 ar fi al treilea an consecutiv cu o creştere de 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială. Acordul de la Paris prevede limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, dacă este posibil. Acest obiectiv este în prezent considerat nerealist.

Potrivit echipei, în cazul în care măsurile de protejare a climei vor fi implementate în totalitate, Pământul se va încălzi cu 2,6 grade Celsius, în loc de 4 grade Celsius.

Echipa a arătat clar că fiecare zecime de grad contează, prin cercetări asupra valurilor de caniculă din Amazonia, Burkina Faso şi Mali. Aceste evenimente au devenit de zece ori mai probabile de la semnarea Acordului de la Paris asupra climei având în vedere o creştere a temperaturii globale de 0,3 grade Celsius de atunci, a constatat echipa.

Trebuie să înfruntăm realitatea

Chiar dacă efectele fenomenului El Nino au fost deosebit de puternice în 2024, în regiuni extinse din Asia Centrală şi China, precum şi în anumite părţi din Scandinavia, 2025 a fost cel mai cald an după 1995.

El Nino este cauzat de apele mai calde din Pacificul tropical şi influenţează modelele meteorologice globale prin schimbări la nivelul curenţilor atmosferici şi marini.

Conform raportului, eforturile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) sunt insuficiente pentru a preveni creşterea temperaturii globale şi efectele cele mai grave ale acesteia, a declarat Friederike Otto.

„Decidenţii trebuie să înfrunte realitatea, aceea că dependenţa lor continuă de combustibilii fosili costă vieţi şi miliarde în pierderi economice şi provoacă daune ireversibile comunităţilor din întreaga lume”, a precizat specialista.

Otto se numără printre cei mai importanţi oameni de ştiinţă din domeniul atribuirii climatice, care cercetează contribuţia schimbărilor climatice la fenomenele meteorologice extreme. Oamenii de ştiinţă analizează cât de probabile şi cât de extreme ar fi fost fenomenele meteorologice în lipsa încălzirii antropice de la începutul revoluţiei industriale.