Sculptorul ansamblului „Caragialiana” va primi 800.000 de euro de la BNR pentru statuia lui Carada

Contractul a fost atribuit sculptorului Ioan Bolborea la începutul lunii mai, prin negociere fără anunţ de participare, alegere justificată prin faptul că proiectul poate fi realizat doar de un anumit ofertant, din motive artistice.

De altfel, în anunţul de atribuire publicat de Banca Naţională a României se precizează că nu a existat decât un singur ofertant.

Suma plătită de BNR pentru grupul statuar Eugeniu Carada, 2,8 milioane lei fără TVA, va acoperi execuţia, montajul, lucrările auxiliare şi de împrejmuire.

Banca centrală notează printre serviciile acoperite: arhitectură, servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie, servicii de amenajare urbană şi servicii de arhitectură peisagistică, servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică, servicii de testare şi analiza tehnica

Bolborea deţine o „fabrică de monumente” lângă Bucureşti, dotată cu o turnătorie cu ceară pierdută şi ipsosărie. De asemenea, ateleriul lui Bolborea dispune şi de o secţie de restaurare.

Într-o dezbatere recentă privind Centrul Istoric al Bucureştilor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat public că banca centrală va plăti pentru un grup statuar Eugeniu Carada.

De altfel, Carada este unul dintre figurile pos-paşoptiste care l-au fascinat pe şeful BNR, fie că-l numeşte unul dintre fondatorii băncii centrale, fie că apreciază originea sa, oltean după mamă.

Chiar pe pagina oficială de web a BNR este menţionat că primul guvernator al Băncii Naţionale a fost Ion I. Câmpineanu, însă adevăratul ctitor al instituţiei a fost Eugeniu Carada.

Politician şi economist, Carada (1836 -1910) debutează ca om de litere, cu poezii patriotice, şi chiar a compus muzică patriotică şi a scris librete cu mesaj patriotic.

La 21 de ani intră în politică, fiind ales deputat, şi se împrieteneşete cu IC Bratianu şi CA Rosetii. Intră în redacţia ziarului „Românul”, unde activează timp de 12 ani, provmovând ideile liberale ale vremii: „Libertatea unui individ n-are alte margini decât libertatea altuia”, scria Carada într-unul dintre comentariile sale.

Istoria îl plasează printre politicienii care au militat puternic pentru înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi aducerea unui principe străin. De altfel, alături de IC Brătianu, Carada a negociat cu Casa regală de Hohenzollern aducerea pe tron al lui Carol I.

Tot Carada va ajunge însă unul dintre „duşmanii” regelui Carol, participând la complotul cunoscut sub numele de „Republica de la Ploieşti”.

Deşi nu a existat o reconciliere, istorici susţin că cei doi s-au respectat, fără a se întâlni vreodată.

Carada a refuzat să fie guvernator al BNR, cel mai probabil pentru că ordinul de numire ar fi trebuit semnat de Carol I, dar a activat timp de 30 de ani ca director al instituţiei, pe care, de fapt, a condus-o din umbră în toţi aceşti ani.

Statuia ecvestră a lui Carol I din Bucureşti a fost refăcută recent de sculptorul Florin Codre, fost profesor a lui Bolborea la Liceul de Artă din Braşov.