Scutul antirachetă din Europa, pus la îndoială: România nu este o locaţie suficient de bună

Oficialii militari afirmă că ei cred că problemele pot fi depăşite şi continuă planurile. Dar soluţiile propuse s-ar putea dovedi dificile. O posibilitate a fost deja exclusă ca fiind imposibilă din punct de vedere tehnic. O alta, care presupune relocarea interceptorilor de rachete din Polonia şi posibil România pe nave în Marea Nordului, ar putea fi explozivă din punct de vedere diplomatic, relatează Fox News.

Planul a fost criticat pe mai multe fronturi. Republicanii susţin că acesta a fost întocmit în grabă în încercarea de a calma Rusia, dar şi aceasta critică planul, pe care îl consideră îndreptat împotriva rachetelor sale. O serie de rapoarte guvernamentale şi ştiinţifice au emis îndoieli cu privire la funcţionarea acestuia aşa cum a fost plănuit.

Într-o perioadă în care armata se confruntă cu tăieri bugetare uriaşe, studiile ar putea determina Congresul să se mai gândească dacă merită să cheltuiască miliarde de dolari pentru un sistem care ar putea să nu îşi îndeplinească scopurile iniţiale.

Studiile secrete au fost rezumate într-o informare pentru congresmeni de către Government Accountability Office, aripa nepartizană a Congresului care se ocupă de investigaţii şi audit. Această informare, care nu a fost clasificată, a fost obţinută de Associated Press.

Oficialii care au discutat cu AP au subliniat că interceptorul care ar urma să protejeze Statele Unite se află în primele stadii de dezvoltare şi capacităţile lui nu sunt cunoscute. Ei susţin că Statele Unite sunt deja protejate de alte sisteme de apărare antirachetă. Chiar dacă interceptorii din Europa nu pot apăra direct Statele Unite, aceştia ar proteja nu numai aliaţii europeni şi trupele americane staţionate pe continent, ci şi radarele americane din Europa, necesare pentru toate planurile SUA de apărare antirachetă.

Anchetatorii GAO susţin că rapoartele secrete ale Agenţiei de apărare antirachetă au conchis că România nu este o locaţie suficient de bună pentru un interceptor care să protejeze Statele Unite.

Anchetatorii GAO au criticat administraţia pentru că nu a realizat mai devreme studii care ar fi putut dezvălui problemele. Rapoartele GAO şi ale organismelor ştiinţifice care consiliază administraţia au ridicat alte probleme în legătură cu scutul antirachetă, citând erori de producţie, depăşirea costurilor, probleme cu radarele şi unii senzori care nu pot distinge între focoase şi alte obiecte. Un raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe recomandă anularea fazei a patra a sistemului şi mobilizarea interceptorilor pe coasta de est.