Migraţia creierelor: 30% dintre emigranţii români pleacă din Bucureşti

Chiar dacă pare tot mai aglomerat, Bucureştiul a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 3% din populaţie, adică în jur de 58.500 de persoane. De vină este atât sporul natural negativ, dar mai ales  exodul bucureştenilor peste graniţe. În doar trei ani, numărul locuitorilor capitalei care s-au stabilit în străinătate a crescut de 4,2 ori.
Alina Stanciu - Dum, 24 mai 2015, 21:03
Migraţia creierelor: 30% dintre emigranţii români pleacă din Bucureşti

Bucureştiul a pierdut în ultimii cinci ani (1 ianuarie 2010-1 ianuarie 2015) peste 58.500 de persoane, motivele fiind de la sporul natural, la exodul către comunele de la graniţa capitalei care fac parte din judeţul Ilfov dar şi migraţia către alte state. Conform unei analize realizate de către Institutul Naţional de Statistică pentru ECONOMICA.NET, în perioada 2010-2013 (ultimele date disponibile) numărul bucureştenilor care au plecat peste graniţe a crescut de 4,2 ori, de la aproximativ 1400 la peste 6.000. De altfel, s-a ajuns în situaţi în care 31,7% dintre toţi românii care au migrat în 2013 să fi locuit în Capitală, faţă de 18,1% în urmă cu doi ani. Bucureştiul rămâne astfel oraşul din care pleacă cei mai mulţi români peste graniţe. 

Explicaţiile pot fi multiple, iar printre ele se poate vorbi despre migraţia „creierelor”, mai ales că oraşele din care au plecat cei mai mulţi locuitori sunt mari centre universitare. „Este de analizat creşterea oportunităţilor în 2013 faţă de 2010. nu am date despre dinamica pieţei muncii în spaţiul UE în acei ani (heterogena, Portugalia a avut creştere a şomajului, Finlanda o scădere etc.). Este de intuit că au crescut ofertele în Europa Occidentala în acest răstimp. Se prea poate ca un număr mare de absolvenţi (de facultate, de şcoli profesionale, de cursuri de calificare) să fi plecat în 2013. Trebuie să ţinem cont că perspectiva terminării crizei a putut genera locuri de muncă în plus. Pot fi emigrări la studii (burse), dar nu am date”, a explicat pentru ECONOMICA.NET sociologul Ştefan Radu Mălureanu.

Acesta vorbeşte şi despre o „presiune locală către emigrare. „Şi aici, este de discutat. Nu cred că în 2013 au fost mai aspre condiţiile faţă de 2010, politic, social sau economic. În general, astfel de presiuni sunt situaţii grave: război, epidemii, catastrofe. Nu a fost cazul. Şi sper sa nu fie nici de-acum încolo”.

Ca o concluzie, Mălureanu consideră că cea mai probabilă cauza ar fi ivirea unor oportunităţi în 2013 faţă de 2010. „Ar fi logic, căci în 2010, în plină perioadă de criza, probabilitatea găsirii unui loc de muncă era mai scăzuta oriunde (deci riscurile asociate emigrării mai mari), iar în 2013 probabilitatea a revenit. Eu aş merge pâna într-acolo încât să zic că diferenţa între 2008 şi 2013 este mai mică decât cea dintre 2010 şi 2013, adică rata emigraţiei şi-a revenit, având o scădere doar în criză. Pe scurt, eu cred că rata era în Bucureşti mai mare (asemanatoare celei din 2013) şi înainte de criză, doar 2010 a fost un minim”, mai spjune sociologul.

Suceava , în top cinci

Al doilea mare oraş al ţării în funcţie de numărul locuitorilor care au plecat  definitiv peste graniţe este  Suceava, conform datelor din 2013. De aici au plecat în urmă cu doi ani 2,7% din emigranţii care şi-au schimbat domiciului, adică 508 persoane. În 2010, Suceava nu figura în clasamentul oraşelor mari în funcţie de numărul de emigranţi.

Urmează Timişoara, de unde au migrat în 2013 cu 18,8% mai mulţi locitori decât în 2010, când acest oraş era al doilea centru în funcţie de numărul de emigranţi. În urmă cu doi ani, din municipiu au plecat 468 de persoane pentru a se stabili în străinătate.

De asemenea, din Iaşi au plecat în urmă cu doi ani 423 de persoane, cu 64,5% mai multe decât în 2010, iar din galaţi au migrat 387 de locuitori.

Toate aceste oraşe sunt centre universitare importante.

Se depopulează marile oraşe?

Potrivit datelor statistice, la 1 ianuarie 2015, populaţia oraşelor mari (cu peste 100000 persoane cu domiciliul în localitatea respectivă) a scăzut cu 37 mii persoane comparativ cu 1 ianuarie 2014. Motivul, spun specialiştii, se referă în primul rând la sporul natural, dar şi la migraţia contribuie semnificativ. ” Cea mai mare influenţă o are sporul natural, adică s-au înregistrat mai multe decese decât naşteri”, au explicat pentru ECONOMICA.NET specialiştii INS.

Populaţia României după domiciliu la 1 ianuarie 2015 a fost de 22.279 mii persoane în scădere faţă de anul anteruior cu 67 mii persoane. La 1 ianuarie 2015 în mediul urban, în cele 320 municipii şi oraşe, locuiau 12.572 mii persoane. Ponderea populaţiei urbane a fost de 56,4%, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2014 (56,5%). Scăderea populaţiei a fost mai accentuată în mediul urban (-50,7 mii persoane) decât în mediul rural (-16,3 mii persoane).

Potrivit INS,  emigranţi cu schimbarea domiciliului sau emigranţii definitivi sunt persoanele (de cetăţenie româna) care emigrează în străinătate. Emigraţia este acţiunea prin care o persoana renunţă la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), aşa cum este luata în evidenţa organelor administrative ale statului. 

Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Cele mai mari progrese pe șantierele de autostrăzi au fost înregistrate în martie pe primele două loturi ale A7 Ploiești - Buzău, potrivit raportărilor lunare oficiale. Alături de Coni și......
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Ecofinance, o companie de tehnologie financiară care operează sub marca de consum CreditPrime în România, a înregistrat ...
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții guvernamentale americane
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții ...
Statele Unite au anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva Iranului care vizează "două companii şi patru ...
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Activista pentru climă Greta Thunberg va fi trimisă din nou în judecată pentru că nu a respectat un ordin al Poliţiei ...