Se ieftinesc produsele după reducerea comisioanelor la cumpărăturile cu cardul? Ce spune experienţa altora

Mai multe state europene au limitat deja comisioanele  percepute la cumpărăturile cu cardul. Pentru consumatori, efectele nu au fost cele scontate. 
Economica.net - mie, 05 feb. 2014, 22:09
Se ieftinesc produsele după reducerea comisioanelor la cumpărăturile cu cardul? Ce spune experienţa altora

Un proiect de OUG al Ministerului Finanţelor Publice propune limitarea comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit. Aceasta în contextul în care o anchetă a Consiliului Concurenţei din 2011, ale cărei rezultate au fost publicate în mai 2013, arăta că nivelul comisioanelor interbancare din România este unul dintre cele mai ridicate din Europa. Care ar putea fi efectele acestei măsuri?

La o primă vedere, ţinând cont de faptul că aceste comisioane sunt percepute de fiecare dată când un consumator plăteşte la un magazin cu cardul la POS, iar mare parte dintre costuri sunt suportate de respectivul retailer, măsura ar trebui să reducă semnificativ din povara financiară a comerciantului. Mergând mai departe cu raţionamentul, aceştia din urmă ar trebu să transfere măcăr o parte din sumele astfel economisite către clientul final, câştigând ulterior din rulaje.

„Comisioanele interbancare acționează ca un preţ minim, determinând într-o mare măsură (70-80%) prețul plătit de comercianți pentru acceptarea cardului care, la rândul lor, îl transferă către consumatori” se arată în proiectul de act normativ.

Întrebaţi de ECONOMICA.NET despre efectul acestei modificări legislative, în cazul în care aceasta va avea loc, oficialii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) susţin că nu au momentan un punct de vedere pe această temă, având în vedere că ordonanţa nu a intrat în vigoare. Recunosc însă că aceste comisioane interbancare la plata cu cardul afectează orice comerciant, de orice natură ar fi acesta. 

Ce propune CE

Această reducere a comisionelor interbancare la tranzacţiile cu carduri nu este o idee românească. O astfel de propunere a venit anul trecut din partea Comisiei Europene, care a şi adoptat un pachet privind o nouă directivă pentru serviciile de plată şi un regulament privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată cu cardul.

Iată ce propunea CE în iulie 2013: „Plafoanele sunt stabilite la 0,2 % din valoarea tranzacției în cazul cardurilor de debit și la 0,3 % în cazul cardurilor de credit. Aceste niveluri au fost deja acceptate de către autoritățile de concurență pentru o serie de tranzacții cu carduri de tip MasterCard, Visa și Cartes Bancaires”.

Există însă state europene care au luat această decizie în urmă cu mulţi ani, fără a avea la bază o Directivă Europeană. Scopul era acelaşi-reducerea preţurilor la consumatorul final, numai că schema a fost gândită puţin diferit. 

Experienţa Spaniei

Este, spre exemplu, vorba despre Australia (2003) şi Spania (2005) unde autorităţile au introdus limitări la comisioanele interbancare. Astfel, în cazul Spaniei,  printr-o înţelegere dintre comercianţi şi companiile de carduri, s-au stabilit nişte limitări ale comisioanelor (Interchange fee-IF) dintre banca emitentă a cardului folosit de consumator şi banca acceptatoare- (căreia îi aparţine POS-ul instalat la comerciant şi care la rândul ei îi taxează pe comercianţi) pentru a putea scădea progresiv comisioanele dintre banca acceptatoare şi comerciant (Merchant service charge-MSC).

 

„Principalii beneficiari ai acestei măsuri trebuia să fie consumatorii finali, scăderea comisioanelor dintre bănci transferându-se în costuri mai mici pentru retaileri, care ar fi plătit mai puţin către banca acceptatoare. Ulterior, reducerea urma să fie transferată către cumpărători prin preţuri mai mici ale produselor şi o calitate mai bună a mărfurilor. Dar, deşi reducerea comisioanelor dintre bănci s-a tradus în comisioane reduse pentru comercianţi, nu s-a observat nicio diminuare a preţurilor produselor din magazine. Mai mult, pentru bănci măsura a presupus o reducere a încasărilor, astfel că au majorat comisioanele la cardurile de debit şi le-au redus din beneficii. Totodată, în perioada în care Spania a avut comisioane interbancare mai mici, s.a constat o majorare a ratelor de dobândă”, se arată într-o analiză realizată de Europe Economics Research, o reputată companie de consultanţă financiară din Marea Britanie.

Cum este acum în România

Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, „în cazul României, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente).

Ce spun furnizorii de carduri

MasterCard, una dintre cele două mari companii internaţionale de carduri prezente pe plan local şi care beneficiază direct de comisionului interbancar reţinut de băncile emitente ale cardurilor, susţine că măsura este în detrimentul utilizatorilor. „Comisionul interbancar este platit de banca comerciantului către banca posesorului de card de fiecare dată când un card Visa este utilizat. Comisionul este plătit de băncile membre Visa Europe, nu de comerciant sau de posesorul de card. Aceste sume nu sunt încasate de Visa Europe. Comisioanele interbancare sunt esenţiale pentru ca sistemele de plăţi cu cardul sa funcţioneze eficient pentru toate părţile implicate – posesori de carduri, retaileri, emitenţi şi instituţiile acceptatoare. Proiectul este o propunere a Guvernului şi va face obiectul unor discuţii şi modificări viitoare. Este prea devreme pentru a face alte comentarii”, a declarat Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

Te-ar mai putea interesa și
Cinci linii de autobuz ale STB care deservesc cartierul Drumul Taberei vor fi optimizate începând de astăzi
Cinci linii de autobuz ale STB care deservesc cartierul Drumul Taberei vor fi optimizate începând de astăzi
Alte cinci linii de transport în comun de suprafaţă, din totalul celor 21 care deservesc peste 350.000 de locuitori ai cartierului bucureştean Drumul Taberei, vor fi reorganizate, cu orar......
UNSAR se delimitează de compania City Insurance, după ce ASF i-a retras acesteia autorizația de funcționare
UNSAR se delimitează de compania City Insurance, după ce ASF i-a retras acesteia autorizația de funcționare
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a transmis vineri seară un comunicat ...
Grupul german Schaeffler a deschis o nouă fabrică in Ungaria
Grupul german Schaeffler a deschis o nouă fabrică in Ungaria
Producătorul de componente auto Schaeffler AG a inaugurat vineri o nouă fabrică în Szombathely, vestul Ungariei, o investiţie ...
Agroland a înregistrat în semestru întâi o cifră de afaceri de peste 128 de milioane de lei, în creștere cu 5,2%
Agroland a înregistrat în semestru întâi o cifră de afaceri de peste 128 de milioane de lei, în creștere cu 5,2%
Grupul Agroland, care operează cea mai mare reţea de magazine cu produse pentru grădinărit, îngrijirea animalelor şi ...