Se reîntorc românii la țară? 76.000 de adolescenți și adulți s-au decis anul trecut să părăsească marile orașe

Deși situația este destul de echilibrată, numărul românilor de peste 16 ani care locuiesc la sat a crescut anul trecut din nou, după trei ani în care trendul a fost invers, arată o analiză a Institutului Național de Statistică (INS) analizate de Economica. Mai exact, 76.000 de oameni au ales să plece de la oraș, numărul celor care locuiesc la sat ajungând la 7,4 milioane de persoane, adică 47,4% dintre locuitori. Cu un an în urmă, locuiau la sat 46,7% dintre rezidenții României, în 2023 ponderea acestora era de 47,8%, iar în 2022 de 48,1%.

În anul 2025, în România locuiau 15,7 milioane de persoane de 16 ani și peste, cu 8,2 milioane (52,6%) cu reședința obișnuită în mediul urban și 7,442 milioane depersoane (47,4%) în mediul rural.

Cum este să trăiești la țară în 2025

Mediu de rezidență imprimă încă în multe cazuri calitatea vieții indivizilor, aproape o pătrime dintre gospodăriile rurale neavând nici măcar baie sau duș în incinta locuinței. Din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, numai 75,5% dintre gospodăriile de la sat beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi sau a unui duș în interiorul locuinței, proporția păstrându-se și în cazul dotării locuințelor rurale cu un grup sanitar în interiorul locuinței (75,0%).

De absența sistemelor de alimentare cu apă se leagă și imposibilitatea multor gospodării din mediul rural de a avea mașină de spălat rufe. Deși aparatura electrocasnică este prezentă, în general, în gospodăriile populației, indiferent de mediul de rezidență, în mediul rural ponderea gospodăriilor cu mașini de spălat rufe este cu 10,6 puncte procentuale mai mică decât în oraș unde 98,5% dintre familii au un astfel de aparat electrocasnic.

În plus, în mediul rural ponderea gospodăriilor cu probleme ale locuinţei este mai mare decât în mediul urban, mai ales cu probleme legate de igrasia în pereţi, podele sau fundaţia locuinței (69,7% dintre gospodării) şi a scurgerilor prin acoperiş sau plafoane (40,0%). Aceste situaţii pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderența caselor individuale în localităţile rurale. De altfel, unul dintre avantajele de a locui la țară constă în faptul că aici oamenii locuiesc în case individuale. La nivel național, mai mult de jumătate dintre gospodării (57,6%) trăiesc în locuinţe individuale separate, locuinţele fiind aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în mediul rural (96,5%) şi preponderent apartamente în imobile (72,5%) în mediul urban.

Un alt avantaj se referă la mediul în care viețuiesc cei din mediul rural care sunt mai puțin nemulțumiți de zgomotul cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (9,4% vs 16,1% în urban), zgomotul cauzat de vecini sau copii (2,4% vs 6,9% în urban) sau riscul unor incidente precum furturi sau agresiuni (4,7% vs 6% în urban).

Gospodăriile urbane, sunt preocupate mai mult de deteriorarea tocurilor de ferestre, a pereţilor sau podelelor locuințelor (67,2% dintre gospodării) de igrasia în pereţi, podele sau fundaţia locuințelor (37,0%) şi de scurgerile prin acoperiş sau plafoane (27,0%) .

Românii de la sat muncesc mai mult în fiecare zi

În mediul urban, 96,9% dintre persoane lucrează 30-40 de ore pe săptămână, cu 9,4 punce procentuale mai multe decât în rural. În schimb, de patru ori mai multe persoane din mediul rural față de cele din mediul urban lucrează peste 40 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă 12,1% dintre gospodării.

Dintre persoanele ocupate cu program de lucru prelungit de peste 40 de ore pe săptămână, în funcție de nivelul educațional al acestora, se evidențiază persoanele cu nivel scăzut de educație, ponderea acestora fiind de 14,3%. Numai 2,9% dintre persoanele cu nivel superior de educație au declarat un program de lucru de peste 40 ore săptămânal, în timp ce 97,1% dintre persoanele cu studii superioare au declarat un program de lucru obișnuit de 30-40 ore pe săptămână.