Se schimbă banii. Specialiștii din ASF, piața de capital, asigurări și pensii spun cum va arăta lumea financiară în 2030. AI în prim plan

19 11. 2026
ai bani

Inteligența Artificială (AI), criptomonedele și, în general, tehnologiile blockchain, vor schimba radical piețele financiare, care, în 2030, vor arăta deja cu totul altfel decât astăzi. Este principala idee care reiese din prezentările pe care mai mulți specialiști din lumea financiară le-au susținut la Conferința Internațională “Piețele Financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare (ISF).

Citește și: Premieră. Cum poate omul să rămână stăpân într-un viitor al AI? S-a lansat conceptul de „capital de autonomie economică”

De la algoritmi care analizează investiții și dosare de daună până la finanțarea descentralizată și supravegherea digitală, schimbările au început deja. România încearcă să recupereze decalajele tehnologice, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Institutul de Studii Financiare (ISF) pregătesc noi instrumente și proiecte de cercetare. Alexandru Petrescu, președinte ASF, Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF, Valentin Ionescu, președinte ISF, Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și Cătălin Vasile, director de vânzări al NN România, explică oportunitățile, dar și riscurile unei transformări care pune în discuție inclusiv rolul oamenilor în luarea deciziilor financiare, arată o analiză a www.studiifinanciare.ro. 

Cum văd specialiștii lumea financiară a anului 2030. O adevărată revoluție

Principalele idei exprimate de cei 5 specialiști amintiți mai sus sunt următoarele:

 

  • Criptomonedele și finanțele descentralizate ar putea modifica arhitectura serviciilor financiare până în 2030, dar dezvoltarea acestora va depinde de reglementare, securitate și încrederea investitorilor.
  • Roboții ar putea ajunge să joace un rol tot mai important în administrarea investițiilor. Horia Gustă avertizează însă că algoritmii sunt antrenați pe date istorice și pot avea dificultăți în situații fără precedent.
  • Inteligența artificială produce deja rezultate concrete în asigurări. Cătălin Vasile prezintă un instrument care reduce analiza unui dosar medical de daună de la aproximativ 40 de minute la câteva minute.
  • Educația financiară, competențele digitale și protecția consumatorilor vor fi decisive. Tehnologia poate accelera operațiunile și reduce costurile, dar nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor care administrează banii populației.
  • Criptomonedele și finanțele descentralizate ar putea modifica arhitectura serviciilor financiare până în 2030, dar dezvoltarea acestora va depinde de reglementare, securitate și încrederea investitorilor.
  • Roboții ar putea ajunge să joace un rol tot mai important în administrarea investițiilor. Horia Gustă avertizează însă că algoritmii sunt antrenați pe date istorice și pot avea dificultăți în situații fără precedent.
  • Inteligența artificială produce deja rezultate concrete în asigurări. Cătălin Vasile prezintă un instrument care reduce analiza unui dosar medical de daună de la aproximativ 40 de minute la câteva minute.
  • Educația financiară, competențele digitale și protecția consumatorilor vor fi decisive. Tehnologia poate accelera operațiunile și reduce costurile, dar nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor care administrează banii populației.

 

Cum ar putea arăta, concret, piețele financiare în 2030

Declarațiile celor cinci reprezentanți ai sectorului financiar conturează un scenariu în care piețele vor deveni mai rapide, mai digitalizate și mai accesibile, dar și mai dependente de tehnologie.

În administrarea investițiilor, inteligența artificială ar putea prelua o parte importantă din analiza informațiilor, monitorizarea portofoliilor și identificarea riscurilor.

În asigurări, automatizarea ar putea reduce semnificativ durata operațiunilor administrative și a procesării daunelor.

În sectorul pensiilor, tehnologiile avansate ar putea contribui la îmbunătățirea proceselor de analiză și administrare a activelor.

În paralel, instrumentele digitale ar putea facilita accesul populației la produse financiare și la informații despre investiții.

Citește și: Prim-viceguvernatorul BNR lansează conceptul care arată cum putem ajunge în „scenariul Terminator”. Leonardo Badea și decalajul lui Azazel în AI

Criptoactivele și blockchainul ar putea aduce noi modalități de transfer și reprezentare digitală a activelor, iar finanțele descentralizate ar putea extinde oferta de servicii financiare.

Amploarea acestor transformări rămâne însă incertă și va depinde de evoluția cadrului de reglementare, de securitatea infrastructurii și de capacitatea noilor produse de a câștiga încrederea utilizatorilor.

Pentru autorități, schimbarea ar putea fi la fel de importantă ca pentru companii.

Supravegherea financiară va trebui să țină cont de algoritmi, de dependența de infrastructurile informatice, de riscurile cibernetice și de apariția unor produse din ce în ce mai complexe.

Există însă și posibilitatea ca tehnologia să amplifice probleme deja cunoscute ale piețelor financiare: comportamentul speculativ, asumarea excesivă a riscurilor și dificultatea consumatorilor de a înțelege produsele cumpărate.

Din această perspectivă, anul 2030 nu reprezintă doar un orizont al progresului tehnologic, ci și un test pentru capacitatea instituțiilor financiare de a păstra încrederea publicului.

Alexandru Petrescu consideră că dezvoltarea capitalului uman și inovarea trebuie să devină priorități ale instituțiilor financiare românești. Gabriel Avramescu insistă asupra necesității de a recupera decalajele tehnologice și de a dezvolta instrumente moderne de supraveghere. Horia Gustă avertizează asupra responsabilității pe care o presupune administrarea banilor prin intermediul algoritmilor, iar Cătălin Vasile vede în inteligența artificială o oportunitate de îmbunătățire a serviciilor oferite clienților.

Cele patru perspective converg către aceeași concluzie: viitorul finanțelor nu va fi determinat exclusiv de performanța tehnologiei, ci și de capacitatea instituțiilor și a profesioniștilor de a o utiliza responsabil.

Horia Gustă a sintetizat această idee într-o formulă care poate servi drept reper pentru întreaga industrie:

„Viitorul piețelor financiare aparține celor care vor reuși să combine trei elemente: încrederea oamenilor, puterea tehnologiei și investiția în competențe.”

Pentru România, provocarea este să transforme această formulă într-o strategie concretă.

Inițiativa ISF de a cerceta impactul inteligenței artificiale, blockchainului și criptoactivelor, împreună cu eforturile ASF de modernizare a supravegherii, reprezintă pași în această direcție.

Până în 2030, miza nu va fi doar cât de repede vor putea algoritmii să ia decizii financiare, ci și cât de bine vor reuși instituțiile să protejeze oamenii ale căror economii, investiții și pensii depind de aceste decizii.

 

Criptomonedele, blockchain și finanțele descentralizate intră în atenția ASF și ISF

Unul dintre cele mai importante elemente ale transformării financiare anticipate pentru 2030 este dezvoltarea criptoactivelor și a tehnologiilor blockchain.

Acestea pot modifica modul în care sunt transferate activele, sunt executate tranzacțiile și sunt organizate anumite servicii financiare.

În cazul finanțelor descentralizate, cunoscute sub denumirea DeFi, unele operațiuni pot fi realizate prin aplicații construite pe blockchain și contracte inteligente, fără utilizarea tuturor intermediarilor tradiționali.

Această arhitectură poate oferi avantaje în privința vitezei și automatizării, dar generează și riscuri specifice.

Vulnerabilitățile codului informatic, fraudele, problemele de lichiditate și dificultatea stabilirii responsabilității în cazul unor pierderi reprezintă provocări importante.

Nu toate criptoactivele au aceleași caracteristici, iar utilizarea tehnologiei blockchain nu elimină riscul investițional. De asemenea, dezvoltarea acestor instrumente nu înseamnă automat că ele vor înlocui produsele financiare tradiționale.

Totuși, până în 2030, interacțiunea dintre infrastructurile financiare clasice și tehnologiile descentralizate ar putea deveni mult mai importantă.

Gabriel Avramescu a inclus explicit aceste domenii printre prioritățile unei inițiative de cercetare pregătite de Institutul de Studii Financiare.

Această orientare indică interesul instituțional pentru înțelegerea transformărilor care ar putea afecta piețele financiare românești în următorii ani.

Pentru România, miza nu va fi doar dezvoltarea pieței criptoactivelor, ci și capacitatea autorităților, a instituțiilor financiare și a investitorilor de a înțelege noile mecanisme și riscurile asociate.

Întreaga analiză, incluzând sinteza amplelor prezentări precum și predicțiile specialiștilor poate fi parcursă AICI.