Se schimbă legea comerţului. Parlamentarii încearcă din nou să scoată practica taxelor de raft din magazine

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ample dezbateri şi patru proiecte de acte normative care vizează acelaşi lucru- modificarea legii privind comercializarea produselor alimentare (Lege nr. 321/2009) – parlamentarii români au revenit la filozofia de acum aproximativ şapte ani când au iniţiat acest act normativ cu scopul de a  echilibra raporturile comerciale dintre furnizori si marile lanturi de magazine. Ca şi atunci, s-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluţie este de a elimina taxele de raft, în locul unor măsuri mai restrictive precum închiderea magazinelor în week-end. Aceasta în condiţiile în care, prin legea intrată în vigoare atunci, nu au reuşit însă să facă acest lucru.

„Dacă eşti comerciant nu ai nevoie de taxe pentru listarea produselor sau de alte taxe, pentru că există adaosul comercial. Vrem să  interzicem comercianţilor să aplice (producătorilor n.red) taxe suplimentare. Vom defini preţul de vânzare ca fiind preţul de producţie plus adaosul comercial”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.  

Citeşte şi Eşecul protecţiei de hipermarket. Cum vor parlamentarii să se facă shopping în România şi ce se întâmplă în UE

De altfel, acesta a susţinut în cadrul discuţiilor din subcomisia pentru Agricultură, care a avut loc săptămâna aceasta, faptul că Legea din 2009 a generat discrepanţe între producători şi marile lanţuri de magazine. „Ne-am dat seama că în Legea din 2009  s-au strecurat nişte chestiuni care au dus la situaţia de azi, aducă listarea, delistarea produselor sau taxe ascunse care se practică asupra furnizorului. Or, un contract dintre un comerciant şi un furnizor presupune că eu (furnizor n.red) îţi dau preţul acesta la o anumită cantitate şi tu (magazin n.red) îl vinzi, iar pentru asta îi pui un adaos comercial. Fie că este vorba de un magazin mic, fie că este vorba despre un magazin mare, tu (retailer n.red) trăieşti din adaosul comercial. Punct”, a declarat Nini Săpunaru.

Cum se vor elimina taxele de raft- varianta 2016

Acum, în varianta care a ieşit din subcomisia de Agricultură pentrua  fi discutată în plenul aceleiaşi Comisii săptămîna viitoare, parlamentarii au decis să schimbe definiţia preţului de achiziţie al bunurilor de către comercianţi, cu scopul de a limita aceste practici ale marilor magazine. Astfel, potrivit propunerilor, „preţul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărere negociat între comerciant şi furnizor şi  nu poate fi mai mic decât costul de producţie al furnizorului”. Aceasta, în locul anterioarei definiţii conform căreia „costul de achiziţie la comerciant este preţul unitar net care apare în factura de achiziţie, obţinut prin scăderea discountului oferit de furnizor, la care se adaugă cheltuielile directe specifice revânzării şi costurile serviciilor prestate de comerciant furnizorului”.

Citeşte şi Taxele de raft, în atenţia parlamentarilor europeni. S-ar putea ajunge la contracte tip, iar discounterii sunt ameninţaţi

Parlamentarii vor, de asemenea, să abroge articolele din Legea 321 referitoare la listarea – obligaţia asumată de comerciant de a pune în vânzare directă către consumator tipurile de produse oferite de furnizor prin contractul comercial şi delistarea produselor – încetarea punerii în vânzare directă de către comerciant a produselor oferite de furnizor prin contractul comercial.

Potrivit proiectelor de lege aflate în dezbatere, comercianţii ar putea avea obligaţia ca, pentru categoriile: carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE.

Următoarea discuţie pe această temă va avea loc în plenul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, la începutul săptămânii viitoare.